Miniștrii apărării din NATO caută să obțină mai multe arme pentru Ucraina

O serie recentă de incursiuni misterioase ale dronelor și încălcări ale spațiului aerian de către avioane de război rusești a alimentat îngrijorările că președintele Vladimir Putin ar putea testa reflexele defensive ale NATO, scrie Euronews.

Miniștrii apărării din NATO se vor reuni miercuri pentru a încerca să obțină mai mult sprijin militar pentru Ucraina, în contextul unei scăderi drastice a livrărilor de arme și muniție în ultimele luni către această țară devastată de război, care încă se luptă împotriva invaziei rusești la scară largă.

Miniștrii vor dezbate, de asemenea, solicitarea șefului NATO de a ridica restricțiile privind utilizarea aeronavelor și a altor echipamente, astfel încât acestea să poată fi utilizate pentru a apăra mai eficient frontiera estică a alianței cu Rusia, Belarus și Ucraina.

O serie recentă de incursiuni misterioase ale dronelor și încălcări ale spațiului aerian de către avioane de război rusești a alimentat îngrijorările că președintele Vladimir Putin ar putea testa reflexele defensive ale NATO.

Unii lideri l-au acuzat, de asemenea, că duce un război hibrid în Europa, dar Moscova neagă acest lucru.

Sprijinul militar pentru Ucraina în scădere

Războiul convențional al Rusiei împotriva vecinului său se concentrează acum pe rețeaua electrică a Ucrainei, înainte de venirea iernii.

Campania anuală a Moscovei are ca scop dezactivarea alimentării cu energie electrică a Ucrainei, privând civilii de căldură și apă curentă pe măsură ce temperaturile scad.

În același timp, noi date privind ajutorul militar occidental acordat Ucrainei arată că acesta a scăzut cu 43% în iulie și august față de prima jumătate a anului, potrivit Institutului Kiel din Germania, care monitorizează sprijinul financiar și în domeniul apărării acordat Kievului.

Scăderea a avut loc chiar și după ce aliații europeni au început să cumpere arme americane pentru Ucraina în cadrul unui nou acord financiar cunoscut sub numele de Lista priorităților Ucrainei (PURL).

Statele Unite nu donează niciun echipament Ucrainei, nici prin intermediul schemei, nici bilateral, dar șase țări au contribuit deja cu 2 miliarde de dolari (1,72 miliarde de euro) la fond, a declarat președinția ucraineană la sfârșitul lunii septembrie.

Danemarca, Țările de Jos, Norvegia și Suedia au cumpărat arme americane pentru a le trimite Ucrainei.

Însă Italia și Spania, printre alți membri ai alianței formate din 32 de țări, trimit foarte puțin în comparație cu acești parteneri NATO.

„De fiecare dată, unele țări rămân cu mult în urma a ceea ce ar trebui să facă”,

a declarat un diplomat NATO de rang înalt înaintea reuniunii.

„Dacă Ucraina cade”,

a spus el, „cheltuielile pentru apărare vor fi mult mai mari de 5%” din produsul intern brut, obiectivul actual și ambițios al NATO în materie de cheltuieli.

Diplomatul a informat reporterii cu privire la preocupările sale, cu condiția să nu fie numit, deoarece nu avea voie să vorbească cu presa.

Multe țări, printre care și Italia, se confruntă cu provocări economice. Franța consideră că banii europeni ar fi mai bine investiți în industria de apărare a Europei decât în cea a SUA și nu intenționează să participe la PURL.

Surse Euronews au declarat că, în cadrul discuțiilor de miercuri, Ucraina își propune să încurajeze țările care nu au contribuit încă la PURL să o facă, subliniind că împărțirea sarcinilor este una dintre problemele fundamentale ale NATO.

O a doua prioritate pentru Kiev, potrivit surselor Euronews, este să încerce să convingă țările care și-au anunțat deja intenția de a contribui la PURL să își mărească contribuțiile, adăugând că oficialii ucraineni erau conștienți că acesta era un subiect sensibil, deoarece fiecare țară se confruntă cu propriile probleme interne.

Pe câmpul de luptă, prioritățile Ucrainei sunt pachetele de sprijin pentru menținerea frontului, protejarea orașelor și apărarea infrastructurii critice a țării, au spus sursele.

Apărarea frontului estic al NATO

Desfășurarea sistemelor de apărare aeriană pe flancul estic al NATO nu a privat încă Ucraina de resurse militare. Însă ofițerii de vârf ai alianței doresc ca țările să ridice restricțiile asupra echipamentelor pe care le-au trimis acolo pentru a apăra spațiul aerian al NATO împotriva amenințărilor din partea Rusiei.

„Încă mai avem unele dintre aceste rezerve naționale și ele ne împiedică să acționăm. Ne fac mai puțin eficienți”,

a declarat luni secretarul general al NATO, Mark Rutte, în fața parlamentarilor din Slovenia.

NATO a înființat luna trecută o operațiune de apărare aeriană denumită Eastern Sentry, după ce mai multe drone rusești au intrat în spațiul aerian polonez.

Este una dintre cele trei operațiuni de apărare aeriană de-a lungul flancului estic. A doua operațiune se desfășoară în regiunea Mării Baltice, iar a treia acoperă granița Poloniei cu Ucraina.

Locotenentul general american Alex Grynkewich, comandantul suprem al forțelor aliate ale NATO (SACEUR), consideră că răspunsul la incidentele din spațiul aerian al Poloniei și Estoniei a fost „de manual”.

Dar el dorește să aibă libertatea de a utiliza aeronave în oricare dintre aceste misiuni în alte părți, asigurând un scut aerian unificat cu reguli comune de angajare.

Restricțiile privind momentul în care avioanele de vânătoare au voie să tragă cu arme reprezintă, de asemenea, o provocare.

„Cu cât sunt mai multe restricții naționale, în special în ceea ce privește avioanele noastre de vânătoare, cu atât este mai dificil pentru SACEUR”,

a declarat reporterilor, înaintea reuniunii de miercuri, Matthew Whitaker, trimisul SUA la NATO.

Grynkewich efectuează o analiză a ceea ce consideră că NATO are nevoie pentru a gestiona noile provocări cu care se confruntă, spun diplomații.

Se așteaptă ca acesta să împărtășească planurile sale țărilor membre la începutul anului viitor.