Liderii ungurilor din Secuime: Reorganizarea administrativă a României ne va distruge identitatea
Viitorul maghiarilor din Transilvania este ameninţat de cel mai recent proiect de lege privind reorganizarea administraţiei publice din România, au subliniat Antal Árpád, primarul oraşului Sfântu Gheorghe, respectiv Tamás Sándor, preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, la o conferinţă de presă care a avut loc la Sfântu Gheorghe.
Politicienii UDMR au afirmat, în legătură cu proiectul de lege al USR, că în România, orice reorganizare administrativă în baza actualei constituţii este periculoasă, întrucât nu se bazează pe principiul subsidiaritătii.
Árpád Antal a subliniat că în actualul sistem constituţional, în România nu se poate realiza o reorganizare administrativă de pe urma căreia să beneficieze cetăţenii, întrucât constituţia actuală defineşte doar nivelul naţional, cel judeţean şi cel comunal.
În acelaşi timp, iniţiatorii se uită la interesele financiare şi la oportunităţile de economisire, fără să ţină cont de cetăţeni, a spus acesta. Dacă oraşele cu mai puţin de 20 000 de locuitori sunt retrogradate şi vor deveni sate, numărul consilierilor locali va scădea, dar munca administrativă va deveni mai dificilă, a mai adăugat Árpád Antal. Politicianul a subliniat, de asemenea, că reorganizarea nu trebuie să se bazeze pe intenţia de economisire, ci pe interesele cetăţenilor, în caz contrar înseamnă, de fapt, „naţionalizare deghizată”, centralizare, în timp ce cuvintele-cheie ar trebui să fie subsidiaritate şi coeziune.
Árpád Antal a subliniat că aproximativ două treimi dintre maghiarii din Transilvania locuiesc într-o aşezare condusă de un primar maghiar, iar potrivit proiectului, astfel de localităţi – cum ar fi Târgu Secuiesc, Carei sau Salonta – şi-ar pierde statutul de oraşe.
„Dacă pierdem acest lucru, ne vom pierde şi sistemul instituţional”,
a spus acesta. A explicat, totodată, că proiectul abordează problema cu „matematică contabilicească”, potrivit căreia ar rămâne doar 89 de oraşe din cele 319 actuale. În opinia sa, în loc de reorganizeze ar fi trebui introdus nivelul de raion, iar sistemul instituţional ar trebui apropiat de cetăţeni.
Primarul din Sfântu Gheorghe, aflat la cel de-al cincilea său mandat, a declarat că iniţiativa USR de reorganizare administrativă ar fi „complet absurdă, stupidă şi teribil de periculoasă”, de aceea, este important ca UDMR să intre în Parlamentul României şi să poată împiedica adoptarea acesteia.
Teama de modelul slovac al reorganizării administrativ-teritoriale
În ceea ce priveşte reorganizarea judeţelor, Sándor Tamás a afirmat că prin transformarea regiunilor de dezvoltare în judeţe, maghiarii vor deveni minoritari chiar şi în unitatea administrativă care cuprinde judeţele din Secuime, iar în cele create din judeţele din zona Partium sau Banat ar deveni nesemnificativă.
„Pe de-o parte, asta ar reprezenta un mare pericol în viaţa oamenilor, iar pe de altă parte, pentru viaţa comunităţii maghiare din Transilvania”,
a spus politicianul UDMR. Edilul a explicat: ideea este periculoasă, deoarece afectează şi repartizarea fondurilor statului, iar pe de altă parte, instituţiile se vor afla mai departe de cetăţean, de exemplu, un locuitor din Târgu Secuiesc ar trebui să meargă pentru probleme administrative la Alba Iulia, la 270 de kilometri distanţă.
Primarul a punctat, de asemenea, că în măsura în care comunitatea nu va acorda atenţie acestei probleme, istoria de o mie de ani a maghiarilor transilvăneni „se va încheia foarte repede”, întrucât reorganizarea la nivel local şi judeţean afectează şi politica naţională. Ca exemplu, a menţionat reorganizarea administrativă care a avut loc în Slovacia, unde potrivit edilului, reorganizarea de acest gen a fost, indirect, unul dintre motivele lipsei prezenţei maghiare în parlamentul de la Bratislava.
Sándor Tamás a subliniat că
“UDMR nu poate schimba ce proiecte prezintă celelalte partide româneşti Parlamentului României, însă poate demonstra puterea comunităţii maghiare. Acest lucru poate fi împiedicat sau modificat într-un singur fel: dacă maghiarii se află, şi ei, la masa la care se fac schiţele, pentru că după 2024 se vor face schiţe, asta este sigur”,
a spus politicianul citat de agenția maghiară de presă MTI, referindu-se la noile graniţe administrative propuse de proiectul USR prin care se dorește diminuarea semnificativă a numărului de județe prin crearea a doar 8 județe (pe modelul regiunilor de dezvoltare existente deja la nivel economic) și reducerea drastică a numărului de orașe și comune, din rațiuni economice și de economii la bugetul public.
Ce propune USR în materie de reorganizare teritorial-administrativă?
„USR a depus, sub semnătura parlamentarilor Alin Apostol, Narcis Mircescu și Teodor Lazăr, primele proiecte din pachetul legislativ pentru reforma administrativ-teritorială a României. Măsurile propuse includ reducerea numărului de județe și de localități, dar și reorganizarea Bucureștiului, astfel încât să rezulte un stat mai mic, cu mai puține instituții”,
se arăta în comunicatul de presă al USR.
Proiectul de lege prevede organizarea țării în 8 județe, corespunzând regiunilor de dezvoltare economice constituite încă din 2004:
Nord-Est (Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava, Vaslui)
Sud-Est (Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea, Vrancea)
Sud-Muntenia (Argeș, Călărași, Dâmbovița, Ialomița, Prahova, Teleorman)
Sud-Vest Oltenia (Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt, Vâlcea)
Vest (Arad, Caraș-Severin, Hunedoara, Timiș)
Nord-Vest (Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu Mare, Sălaj)
Centru (Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș, Sibiu)
București-Ilfov (Municipiul București și Ilfov)
„În plus, orașele nu vor putea avea mai puțin de 20.000 de locuitori, iar comunele, nu mai puțin de 3.000 de locuitori. La rândul său, Bucureștiul nu va mai avea sectoare, ci subdiviziuni numite districte. Astfel, Capitala va avea o singură primărie și mai multe structuri teritoriale care să implementeze și să urmărească strategia de dezvoltare unitară, așa cum se întâmplă în multe orașe europene”,
mai propunea USR.
Detaliile legate de numărul localităților sau al districtelor sau forma lor de organizare ar urma să fie stabilite prin Strategia de Reorganizare Teritorială, elaborată de Comisia Națională de Reorganizare Teritorială și adoptată de viitorul Guvern și Parlament.









