Locuitorii unei comune celebre au respins prin referendum deschiderea unei mine de magneziu

Locuitorii comunei Rășinari, din judeţul Sibiu, s-au pronunţat într-o proporţie covârşitoare împotriva deschiderii unei exploatări miniere în localitate, implicit împotriva unei exploatări de magneziu la Valea Dobra, conform rezultatelor provizorii prezentate de Autoritatea Electorală Permanentă (AEP). Duminică, la ora 23.00, s-a încheiat votarea în cele trei secţii organizate pentru desfăşurarea referendumului, prezenţa la vot fiind de 50,64%. Din cei peste 4.400 de cetăţeni înscrişi în listele electorale, s-au prezentat la urne şi au votat 2.244.

Pentru ca referendumul să fie validat, este necesară o prezenţă la vot de peste 30%. De asemenea, numărul voturilor valabil exprimate trebuie să depăşească 25% din numărul total al alegătorilor înscrişi pe listele permanente.

Conform datelor provizorii prezentate pe site-ul AEP, 98,43% dintre voturi au fost împotriva exploatării miniere, ceea ce înseamnă că 2194 de votanţi au răspuns “NU” la întrebarea ” “Sunteţi de acord cu orice exploatare minieră pe raza administrativ-teritorială a comunei Răşinari?”.

Procentul celor care au răspuns afirmativ a fost de 1,57%, 35 de locuitori din Răşinari exprimându-se în favoarea proiectului minier.

Datele de pe site-ul AEP arată că prezenţa la vot a fost de 50,64 %, din cei 4.431 de locuitori aşteptaţi la urne au votat un număr de 2.244.

Cei peste 4.400 de locuitori cu drept de vot din Răşinari au fost aşteptaţi duminică la un referendum local pentru a se pronunţa în legătură cu deschiderea unei exploatări miniere în localitate. Conform AEP, este vizat proiectul Exploatare minieră de pe Valea Dobra. Compania românească Mineral Proiect Invest SA (MPI) a anunţat în septembrie că a obţinut licenţa de exploatare pentru proiectul integrat de magneziu de la Răşinari-Sălişte, judeţul Sibiu.

Întrebarea înscrisă pe buletinele de vot la care trebuiau să răspundă locuitorii Răşinariului a fost: “Sunteţi de acord cu orice exploatare minieră pe raza administrativ-teritorială a comunei Răşinari?”

Pentru ca referendumul să fie validat, prezenţa la vot trebuia să depăşească 30%, iar numărul voturilor valabil exprimate să depăşească 25% din numărul total al alegătorilor înscrişi pe listele permanente.

Proiectul Valea Dobra

Compania românească Mineral Proiect Invest SA (MPI) a anunţat în septembrie că a obţinut licenţa de exploatare pentru proiectul integrat de magneziu de la Răşinari-Sălişte, judeţul Sibiu. Acesta este primul proiect industrial integrat de magneziu din Uniunea Europeană ajuns în această fază avansată şi presupune investiţii cumulate de peste 400 de milioane de euro, urmând să creeze în România un lanţ industrial complet.

“Compania Mineral Proiect Invest S.A. (MPI) anunţă obţinerea Licenţei de concesiune privind exploatarea resurselor de roci magnezitice (serpentine magneziene) din perimetrul Valea Dobra, judeţul Sibiu. Licenţa a fost aprobată prin Ordinul nr. 529 din 3 septembrie 2026 şi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 754 din 7 septembrie 2026”,

se arăta într-un comunicat al companiei.

Zăcământul din Valea Dobra, aflat în apropierea localităţii Răşinari, dispune de resurse estimate de peste 50 de milioane de tone.

Simbolul cultural Rășinari

Comună în județul Sibiu, la aproximativ 10 km de Sibiu, la poalele Munților Cindrel, face parte din Mărginimea Sibiului, una dintre cele mai bine conservate zone rurale tradiționale din România. Numără în jur de 5.500-6.000 de locuitori, fiind printre cele mai mari localități din Mărginime.

Prima atestare documentară apare în jurul anului 1204, conform surselor locale.

Octavian Goga (n. 1881), poet, om politic și prim-ministru în 1937-1938, s-a născut aici. Casa memorială îi poartă numele.

Emil Cioran (n. 1911), unul dintre cei mai citiți filosofi români din străinătate, a copilărit în Rășinari, unde tatăl său era preot ortodox. Cioran a evocat de multe ori satul natal.

Împreună, cei doi fac din Rășinari un reper al culturii române moderne, dincolo de statutul de sat pitoresc.

Rășinari a fost un centru al oieritului și al transhumanței (mocani, stâni, drumuri ale oilor spre munte). Păstoritul a generat o prosperitate locală vizibilă în arhitectura și tradițiile satului.

Tradițiile se păstrează prin portul popular, cântecul și jocul, obiceiurile de iarnă și de primăvară și produsele pastorale (brânză de burduf, telemea, caș).

Patrimoniu religios și arhitectural este format din biserici ortodoxe vechi, din secolul al XVIII-lea, cu valoare istorică și artistică, case tradiționale cu specific transilvănean, cu curți și porți vechi. Rășinari reflectă rolul important al Bisericii Ortodoxe în păstrarea identității românești în Transilvania.

Păltiniș, la câțiva kilometri, este asociat cu “Școala de la Păltiniș” a lui Constantin Noica. Rășinari și Păltinișul formează astfel un culoar cultural și filosofic, rar pentru o zonă rurală.

Turismul cultural și rural este unul însemnat. Casele memoriale, circuitele tematice (Goga-Cioran-Noica) și agroturismul din Mărginimea Sibiului sun căutate de către turiștii români și străini, care caută și produsele locale celebre: brânzeturi, produse de stână, meșteșuguri și gastronomie tradițională.

Sibiul a fost Capitală Culturală Europeană în 2007 și are aeroport și un flux turistic constant, ceea ce a dus la dezvoltarea pensiunilor, restaurantelor și activităților în aer liber (drumeții, ski la Păltiniș).

Provocarea momentului este păstrarea echilibrului dintre dezvoltare imobiliară și păstrarea autenticității, plus nevoia de promovare coordonată a obiectivelor culturale.