Lukașenko își dă filme: ”Jumătate din lume ar vrea să trăiască într-o dictatură pe model bielorus”

Jumătate din populația lumii visează să trăiască într-o astfel de dictatură precum cea din Bielorusia, pentru că este ”o dictatură a nevoilor reale și a intereselor poporului”, a spus președintele de la Minsk, Alexandr Lukașenko, într-un discurs susținut cu ocazia inaugurării celui de-al șaptelea său mandat prezidențial, la Palatul Independenței din capitala bielorusă, citat de agenția de stat BelTA și de portalul independent rus The Moscow Times.

”Avem mai multă democrație decât cei care se laudă că au stabilit standardele. Modelul de dezvoltare a statului din Bielorusia a devenit o provocare pentru sistemul de valori pseudoliberale. Iar faptul că nu ne abatem de la el și nu ne bântuie îndoielile ne irită rău de tot adversarii”,

a spus Lukașenko în discursul citat.

Potrivit șefului statului bielorus, toți oamenii din țară au dreptul constituțional și posibilitatea de a vorbi,

”… dar asta nu înseamnă să cerem distrugerea a tot ceea ce a fost creat de atâtea și atâtea generații de bieloruși. Nu vom permite ca libertatea de exprimare să fie folosită ca un ciomag cu care să ne distrugem propria țară”,

a subliniat Lukașenko.

La sfârșitul anului trecut, președintele de la Minsk a recunoscut, în premieră absolută, că ”există într-adevăr o dictatură” instaurată în țară.

Cu toate acestea, el a explicat că aceasta implică

”… o dictatură a stabilității, a securității și a ordinii, a bunătății și a ospitalității”.

Ba mai mult, Lukașenko a apreciat că tocmai dictatura este cauza principală a bunăstării în Bielorusia. Potrivit lui, fără stilul său strict de guvernare a țării, cetățenii ”ar umbla pe străzi în pielea goală”.

Marți, pe 25 martie, Lukașenko, care conduce țara încă din 1994, și-a preluat pentru a șaptea oară funcția de președinte al țării.

La alegerile prezidențiale care au avut loc pe 26 ianuarie, Lukașenko a primit 86,82% din voturi, la finalul unei zile de votare caracterizată de ministrul Afacerilor Interne, Ivan Kubrakov, drept cel mai calm scrutin organizat vreodată în țară.

După precedenta rundă de alegeri, cea din 2020, în Bielorusia au început proteste de amploare, ai căror participanți refuzau să recunoască rezultatele votului și declarau victoria candidatului opoziției, Svetlana Țihanouskaya, deși aceasta oficial primise doar puțin peste 10% din voturi.

Protestele au fost înăbușite și au urmat represiuni în masă, iar treptat protestele au încetat.

Astfel, până în octombrie 2023, în țară au fost inițiate peste 16 mii de dosare penale pentru ”comportament extremist”.

Potrivit reprezentantului așa-numitului Cabinet Unit de Tranziție (principala formă de organizare informală a opoziției, sub forma unui guvern din umbră, n.n.), Pavel Latușko, din 2020 și până în toamna trecută represiunile aparatului de stat au afectat 136.000 de cetățeni ai Bielorusiei, iar câteva sute de mii de locuitori ai țării au fost forțați să plece peste hotare.

Potrivit unei organizații a opoziției, până la începutul anului 2024 numărul total de emigranți din Bielorusia se ridica la 500-600.000 de oameni, adică 6–7% din populația țării.