Miliardarii ruși nu cred în Trump și se pregătesc pentru ce e mai rău: ”Viitorul arată prost!”

Elitele de business din Rusia nu împărtășesc previziunile optimiste ale Guvernului de la Moscova privind creșterea economiei ruse și nici nu se așteaptă ca revenirea la Casa Albă a lui Donald Trump să însemne ridicarea sancțiunilor internaționale impuse Federației Ruse, relatează publicația americană Bloomberg, în urma mai multor convorbiri avute cu miliardari și oligarhi ruși, care controlează companii rusești de importanță critică și sute de mii de angajați.

Conform planului Kremlinului, anul acesta Rusia va avea o creștere economică de 3,9% (după un avans de 3,6% în 2023). Prognozele oficiale pentru 2025 arată o încetinire ușoară, la 2,5%, după care ritmul va crește din nou: 2,6% în 2026, 2,8% în 2027 și 3% în medie în perioada 2028-2030.

Cu toate acestea, cei mai bogați oameni de afaceri din Rusia nu cred în împlinirea prognozelor oficiale, transmite Bloomberg.

Economia rusă trece prin schimbări deprimante, spun ei: plecarea companiilor occidentale a dus la degradarea bazei de producție, în special în industriile de inginerie mecanică și tehnologie. Procesul de substituție a importurilor este lent, iar recrutarea a sute de mii de ruși în vârstă de muncă pentru efortul de război adâncește criza de personal.

Cei mai mulți miliardari se îndoiesc că războiul se va încheia în curând, în ciuda promisiunii lui Trump de a încheia o ”înțelegere” în 24 de ore.

De asemenea, aceștia se pregătesc ca occidentalii să mențină sancțiunile internaționale, capitol la care Rusia a devenit deținătoarea recordului mondial, depășind Iranul și Coreea de Nord.

Deși economia rusă nu este expusă riscului unui colaps veritabil în viitorul apropiat, ”prognoza pe termen mediu și lung este sumbră, viitorul arată prost”, scriu experții de la Stockholm School of Economics. Potrivit evaluării lor, Rusia s-ar putea confrunta cu o criză economică la orizont peste câțiva ani.

Fondul Monetar Internațional prevede că deja că anul viitor ritmul de creștere a PIB-ului Rusiei va încetini de trei ori față de acest an, la 1,3%, iar până la sfârșitul deceniului va scădea la un nesemnificativ 1% pe an.

Chiar și conform previziunilor Băncii Centrale a Rusiei, economia va crește cu doar 0,5–1% anul viitor, iar evoluția consumului privat și cea a investițiilor ar putea ajunge la stagnare.

Industriile critice pentru economia rusă, precum cele de producție a materiilor prime, altele decât petrolul, se confruntă deja cu probleme din cauza sancțiunilor.

Pentru prima dată în ultimul sfert de secol, Gazprom a devenit neprofitabilă. Companiile din extracția cărbunilor s-au confruntat cu o prăbușire a exporturilor, motiv pentru care experții din Ministerul Energiei de la Moscova au anunțat că întreaga industrie este amenințată cu falimentul. De asemenea, și în metalurgie companiile au înregistrat o scădere bruscă a vânzărilor pe piețele externe.

Kremlinul continuă să insiste că economia rusă își întărește suveranitatea și independența față de partenerii externi din țările ”neprietenoase”.

Realitatea este însă aceea că, deocamdată, megaproiectele anunțate, în valoare de cca. un trilion de dolari, menite să înlocuiască tehnologia occidentală, sunt sortite eșecului. De pildă, industria aeronautică din Rusia a reușit să producă doar trei avioane civile în loc de cele 40 planificate în anii 2023-2024, iar din șantierele navale nu a ieșit în larg nici măcar o navă cu destinație civilă.

O altă problemă pentru mediul rus de afaceri este creșterea ratei dobânzii de politică monetară a Băncii Centrale la un nivel pe care economia nu-l mai întâlnise de mai bine de două decenii.

Banca Centrală a fost criticată public de miliardarii Oleg Deripaska și Alexei Mordașov, însă alți oligarhi au admis că Elvira Nabiullina, guvernatoarea băncii centrale, are foarte puține instrumente la îndemână pentru a încetini inflația, în ciuda cheltuielilor militare uriașe.

Unul dintre oligarhii care a acceptat să discute cu Bloomberg, sub protecția anonimatului, susține că autorităților ruse le-ar putea fi mai ușor să explice populației inflația ridicată, dacă ar recunoaște războiul ca fiind ”un război” în loc să-l numească ”operațiune militară specială”, a declarat un miliardar agenției.

Potrivit acestuia, în acest caz, inflația ar putea fi vândută publicului drept preț pe care Rusia trebuie să îl plătească pentru război, în loc să insiste cu discursul public potrivit căruia viața continuă ca înainte de ”operațiunea militară specială”.