Mintea de pe urmă: fermierii cer din nou sistemul antigrindină, după ce anterior îl respinseseră
Organizaţiile producătorilor de legume şi fructe cer să fie repus în funcţiune, fără întârziere, sistemul naţional antigrindină, după ce anterior agricultorii – în special din sudul și estul țării – ceruseră oprirea sa, sub influența unor teorii ale conspirației care susțineau că acesta contribuie la accentuarea secetei.
Construit în ultimele două decenii, sistemul este o investiţie strategică în siguranţa agriculturii, fundamentată pe principii ştiinţifice clare, însă Ministerul Agriculturii a dispus suspendarea lui, invocând în spaţiul public presupuse efecte negative asupra regimului ploilor, spun producătorii, citați de Radio România.
Astfel, o infrastructură importantă a fost întreruptă fără o evaluare tehnică riguroasă, arată ei într-o scrisoare deschisă, transmisă preşedintelui României şi prim-ministrului interimar.
Decizia nu reflectă opinia majorităţii fermierilor şi a fost luată fără o consultare reală, spun ei, fiind influenţată de opinii venite din partea unor ONG-uri locale, fără expertiză sau reprezentativitate naţională, în timp ce vocea majorităţii fermierilor nu a fost ascultată.
Acum, după suspendarea sistemului antigrindină, mai multe regiuni din ţară, în special Moldova şi Muntenia, au fost afectate de episoade severe de grindină, cu pierderi semnificative în sectorul agricol.
”Tehnologia utilizată – lansarea de rachete cu iodură de argint pentru dispersarea norilor cu potențial distructiv – este recunoscută internațional și aplicată eficient în regiuni expuse la fenomene extreme. În ciuda acestui context, printr-un ordin emis de Ministerul Agriculturii a fost dispusă suspendarea sistemului, invocând în spațiul public presupuse efecte negative asupra regimului pluviometric – afirmații care, până în prezent, nu au fost susținute de date sau expertize științifice independente. Este regretabil că o infrastructură atât de importantă a fost întreruptă fără o evaluare tehnică riguroasă și fără consultarea organizațiilor de fermieri afectați direct”,
arată reprezentanții organizațiilor agricole, în textul scrisorii deschise.
Potrivit sursei citate, de la suspendarea sistemului antigrindină, mai multe regiuni din țară – în special Moldova și Muntenia – au fost deja afectate de episoade severe de grindină, cu pierderi semnificative în sectorul agricol, chiar dacă majoritatea comunelor lovite de grindină nu erau în zona de acoperire a sistemului, iar aceasta nu poate fi un argument în justificarea deciziei de suspendare.
Sistemul este în proces de extindere și dezvoltare, tocmai pentru a reduce treptat riscurile în cât mai multe areale agricole, mai arată agricultorii.
Cele două organizații oferă exemplul țărilor vecine, unde știința stă la baza deciziilor strategice.
Astfel, Bulgaria protejează 3 milioane de hectare printr-un sistem antigrindină complet funcțional, cu 273 de puncte de lansare și avioane specializate.
Republica Moldova a achiziționat recent 1.500 de rachete pentru a extinde protecția agricolă.
În ambele țări, sistemele au fost menținute în funcțiune chiar și în timpul ploilor recente, confirmând că existența lor nu are nicio legătură cu cantitatea de precipitații înregistrată, aceasta fiind determinată de factori macroclimatici regionali.
În acest context, OIPA Legume-Fructe și FRULEG solicită repornirea de urgență a Sistemului Național Antigrindină, restabilirea bugetului alocat pentru anul 2025 și blocarea oricărei încercări de redirecționare abuzivă a fondurilor, inițierea unei consultări reale, transparente și documentate cu organizațiile reprezentative ale fermierilor și instituirea unei comisii științifice independente care să evalueze rolul sistemului și să emită recomandări tehnice conforme cu bunele practici europene.
De asemenea, organizațiile au făcut apel la ”responsabilitate și dialog”, pentru ca România să nu piardă un instrument esențial de protecție agricolă exact atunci când are cea mai mare nevoie de el.
”Fermierii români nu pot fi sacrificați pe altarul populismului, al ignoranței sau al superstițiilor. Nu putem accepta ca deciziile strategice să fie luate pe baza unor frici colective manipulate, în detrimentul științei și al rezultatelor deja demonstrate în teren. Facem un apel la responsabilitate și dialog, pentru ca România să nu piardă un instrument esențial de protecție agricolă exact atunci când are cea mai mare nevoie de el. Sistemul antigrindină trebuie repus în funcțiune imediat. Agricultura românească nu își permite luxul negării realității științifice”,
au mai transmis reprezentanții OIPA Legume-Fructe și Asociația Grupurilor și Organizațiilor de Producători Agricoli – FRULEG.
Viticultorii îl trag la răspundere pe ”ministrul grindinei”, Florin Barbu
La începutul acestei săptămâni, și organizațiile din viticultură au cerut repornirea sistemului antigrindină, acuzând că oprirea sa a fost luată abuziv de ministrul PSD al Agriculturii, Florin Barbu.
Într-un memoriu trimis la Ministerul Agriculturii, dar și la Guvern, Organizația Națională Interprofesională Viti-vinicolă trage un semnal disperat de alarmă asupra dezastrului care s-a abătut asupra lor, ca urmare a deciziei abuzive a ministrului Barbu de a opri la sol rachetele antigrindină.
Ei susțin că toate zonele cultivate cu viță-de-vie și calamitate în ultimele săptămâni din cauza căderilor de grindină se află în aria de acoperire a centrelor de lansare a rachetelor antigrindină și ar fi fost protejate dacă ”ministrul calamităților” Florin Barbu nu ar fi dispus oprirea ilegală a sistemului.
După ce fermierii i-au sărit în cap, acuzându-l de sabotarea recoltelor, ministrul Barbu a dispus reluarea procesului de omologare a rachetelor antigrindină, proces care se face anual.
Cu toate acestea, a omis aspecte esențiale, de natură legislativă: pentru reluarea activității sistemului, este nevoie de elaborarea unei noi hotărâri de guvern, lucru pe care Barbu nu l-a făcut.
Viticultorii îi amenință pe funcționarii Administrației Sistemului Național Antigrindină (AASNACP) că îi vor da pe mâna justiției dacă nu reiau activitatea:
”În caz contrar, pentru abuzul manifestat de dumneavoastră și pentru preîntâmpinarea în perioada următoare a calamitării culturilor agricole, generate de căderile de grindină, suntem îndreptățiți să ne adresăm organelor judecătorești competente, potrivit legii.”
Totodată, Organizația Națională Interprofesională Viti-vinicolă, prin vocea directorului executiv Robert-Ionuţ Băicoianu, anunță că vor recupera pagubele produse de grindină de la cei vinovați, adică autoritățile.
”În perioada următoare vom formula acțiuni în instanță pentru recuperarea pierderilor de producție şi financiare, provocate de căderile de grindină și care s-au datorat culpei comune a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale și Autorității pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor, în neînceperea la data de 15.04.2025 a sezonului operativ de combatere a căderilor de grindină”,
se arată în document.
La ordinul ministrului Barbu, nu s-a încheiat niciun contract cu operatorii antigrindină
La ora actuală, chiar dacă s-ar dori reluarea activității sistemului antigrindină, plecând de la presupunerea că ministrul Barbu ar fi de bună credință, aceasta nu s-ar putea face, pentru că, la ordinul ministrului, Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină nu a mai încheiat niciun contract cu furnizorii acestor servicii, potrivit unei anchete a publicației Cetățeanul.net.
Mai mult, contractarea activităților premergătoare şi pregătitoare ce trebuiau realizate de operatorul licențiat în perioada 20 martie – 14 aprilie 2025 nu era condiționată de aprobarea programului de omologare.
În plus, ministrul Florin Barbu nesocotește chiar Strategia Națională privind Adaptarea la Schimbările Climatice (SNASC), aprobată prin HG 1010/2024, care este transpunerea în legislația națională a Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, a regulamentelor și directivelor UE în domeniul schimbărilor climatice.
Astfel, Strategia stabilește că
”România va promova şi finanța măsurile de management al riscurilor climatice prin intervenții active în atmosferă pentru combaterea fenomenelor meteorologice periculoase, precum şi utilizarea tehnologiilor inovative dezvoltate În colaborare cu centrele de cercetare agricole.”
O mână de țăcăniți l-au convins pe Barbu că sistemul antigrindină oprește ploaia
Grindina din ultimele săptămâni a lovit, cu precădere, în zone unde până mai ieri a fost activ Sistemul Național Antigrindină, finanțat de la bugetul de stat, gestionat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
Ministrul Barbu, la solicitarea unor asociații de fermieri cultivatori de cereale și plante oleaginoase din sudul României (cu precădere din județele Prahova, Buzău și Vrancea, unde se află și întinse plantații de pomi fructiferi și de viță-de-vie) a decis anul trecut dezactivarea acestui sistem, înființat cu ani în urmă, în timpul guvernării Năstase (unitatea-pilot a fost deschisă în județul Prahova) și extins de guvernele ulterioare la scară națională, în zone pomicole și viticole, scrie publicația G4Food.
În cei 20 de ani de activitate și dezvoltare a sistemului antigrindină, au fost destui ani secetoși, dar seceta nu a fost pusă până acum un an-doi pe seama utilizării rachetelor care sparg norii cu potențial distructiv. Deși au existat comentarii sporadice, în special pe rețelele de socializare și în medii predispuse la teorii ale conspirației, nu au fost demarate acțiuni explicite împotriva sistemului: atacuri asupra mașinilor unor lucrători și petiții către minister pentru închiderea acestuia.
O asociație a fermierilor cultivatori de cereale din județul Prahova, condusă de Adrian Mocanu, a cerut anul trecut MADR să închidă stațiile de lansare din județ. Fermierul a obținut satisfacție. Ministrul Florin Barbu a ordonat închiderea stațiilor din Prahova.
Apoi, a decis ca sistemul să fie inactivat la nivel național, promițând public că va fi elaborat un studiu științific pentru a stabili dacă există o legătură între rachetele antigrindină și seceta extremă.
Studiul nu s-a mai făcut nici până astăzi, sistemul zace nefolosit, grindina cât ”oul de găină” face ravagii chiar în zonele care ar fi trebuit acoperite de acțiunea rachetelor, ba chiar în zonele cultivate de fermierii care ceruseră oprirea sistemului.
Barbu, pe 15 aprilie: ”Activitatea de tragere va fi suspendată!”
Sezonul de combatere a căderilor de grindină cu rachete cu iodură de argint începe, în mod tradițional, pe 15 aprilie. În acest an, însă, lansările de rachete sunt blocate, potrivit unui anunț făcut de ministrul Florin Barbu chiar pe 15 aprilie.
Acesta a spus, pentru Europa FM, că a cerut Autorității pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor omologarea sistemelor și realizarea unui studiu de impact asupra mediului.
Decizia a venit în urma protestelor și solicitărilor venite de la fermieri Vrancea și Prahova care, în contextul secetei din ultimii ani, au acuzat că rachetele antigrindină alungă norii și, implicit, ploaia, spune Barbu.
Anul trecut, în Prahova activitatea a fost interzisă printr-un ordin de ministru, iar în Vrancea sezonul de trageri s-a încheiat mai devreme.
Ordinul a fost atacat în instanță, dar a fost menținut de Tribunalul București, mai spune Florin Barbu.
”În cadrul Agenției Antigrindină nu se vor executa trageri, întrucât am solicitat agenției ca aceste puncte cu care se trag să fie omologate și mai mult decât atât, să aibă un studiu de impact asupra mediului. Până la definitivarea acestor două obiective nu se va lansa cu rachete antigrindină. Mai mult de atât, ordinul pe care l-am dat anul trecut a fost atacat. Tribunalul București a respins cererea celor care au atacat acest ordin. În continuare, activitatea de tragere va fi suspendată”,
a declarat ministrul Florin Barbu.









