Moody’s: Învestirea noului guvern ar permite adoptarea la timp a bugetului pentru 2027
Învestirea noului guvern ar permite adoptarea la timp a bugetului pentru 2027, însă programul de consolidare fiscală al României continuă să prezinte riscuri foarte ridicate de implementare, avertizează agenția de rating Moody’s. Coaliția este unită mai degrabă de necesitate decât de coeziune politică, iar o nouă criză politică nu este exclusă pe termen mediu. Moody’s estimează o contracție a economiei de 0,5% în 2026, o inflație medie de 8,2% și cheltuieli cu dobânzile de peste 3% din PIB atât în 2026, cât și în 2027.
Raportul integral al Moody’s:
La 15 octombrie, premierul desemnat al României, Luca Niculescu, a obținut suficiente angajamente din partea partidelor alese pentru a câștiga un vot de încredere asupra programului de guvernare și a componenței cabinetului său.
Votul este programat pentru 20 octombrie și, dacă Parlamentul va învesti noul guvern, acest lucru ar pune capăt blocajului politic început când Parlamentul a demis administrația fostului premier Ilie Bolojan, la 5 mai.
Confirmarea executivului condus de Niculescu ar avea un efect pozitiv asupra profilului de credit, deoarece ar lăsa, de asemenea, suficient timp pentru adoptarea bugetului pentru 2027 înainte de sfârșitul anului.
În timp ce o consolidare fiscală suplimentară, modestă, în 2027 rămâne scenariul nostru de bază, aceasta depinde de menținerea stabilității politice. În esență, ambițiosul program multianual de consolidare fiscală al României implică în continuare riscuri foarte ridicate de implementare.
Dacă va fi confirmat, noul guvern se va confrunta cu provocarea de a menține sprijinul politic pentru o ajustare fiscală prelungită și de a implementa măsuri structurale care să sprijine stabilizarea datoriei și să îmbunătățească, în timp, capacitatea de susținere a costurilor datoriei.
Cu toate acestea, ne așteptăm ca partidele să își confirme sprijinul. În schimb, dacă guvernul nu va reuși să obțină cele 233 de voturi necesare, este foarte puțin probabil ca bugetul pentru 2027 să fie aprobat la timp. Un vot eșuat ar deschide, de asemenea, posibilitatea organizării de alegeri anticipate, întrucât ar fi îndeplinite condițiile constituționale necesare, chiar dacă atât președintele, cât și partidele principale rămân reticente.
Dincolo de adoptarea la timp, bugetul va trebui, de asemenea, să abordeze presiunile în creștere rapidă asupra cheltuielilor generate de factura dobânzilor, salariile din sectorul public și apărare, într-un context caracterizat de condiții de finanțare mai restrictive.
Factura dobânzilor României a crescut rapid în acest an, ajungând la 42 de miliarde de lei (aproximativ 2% din PIB-ul estimat pentru 2026) în luna august, ceea ce reprezintă deja 66% din cheltuielile totale nominale cu dobânzile pe care le estimăm pentru 2026 (64 de miliarde de lei).
Având în vedere că necesarul de finanțare depășește 10% din PIB în următorii doi ani, asigurarea stabilității politice și a unui buget credibil este esențială pentru a garanta continuarea accesului la piețe.
Presiuni suplimentare asupra finanțării provin din cererea internă într-o anumită măsură volatilă pentru datoria publică, unele emisiuni interne închizându-se cu un grad de acoperire sub 100% în perioada septembrie-octombrie, din cauza incertitudinii politice.
Configurația probabilă a cabinetului favorizează limitarea cheltuielilor, însă durabilitatea guvernului va trebui testată.
Partidul Social Democrat (PSD), aflat anterior în opoziție, ar urma să dețină 11 dintre cele 17 portofolii guvernamentale, însă PSD nu are majoritate absolută în Parlament, unde controlează mai puțin de o treime dintre mandate.
Coaliția care susține noul guvern este unită de necesitate, mai degrabă decât de coeziune politică, ceea ce, în opinia noastră, face mai probabilă aprobarea bugetului pe termen scurt, dar nu elimină riscul unei noi rupturi politice pe termen mediu.
Deși menținerea ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, în viitorul guvern susține, de asemenea, continuitatea politicii fiscale, stimulentele politice se vor îndepărta tot mai mult de măsurile fiscale dificile pe măsură ce se apropie alegerile din 2028.
Prognozele noastre fiscale rămân neschimbate, însă ne-am revizuit așteptările privind PIB-ul și inflația pentru 2026.
Acum ne așteptăm la o contracție ușoară a PIB-ului real al României, de 0,5%, în timp ce inflația va avea o medie de 8,2%.
Deficitul se va reduce la 5,8% din PIB în 2026 și la 5,5% în 2027, de la 7,9% în 2025.
Cu toate acestea, ne așteptăm ca deficitele primare să persiste, dar să se reducă, ajungând la 2,7% din PIB în 2026 și la 2,3% în 2027.
Plățile de dobânzi vor continua, de asemenea, să crească, depășind 3% din PIB în 2026 și 2027.









