Motorina lui Putin, capcana lui Trump? Companiile riscă amenzi de 1 mil. $ și ani grei de închisoare

Acordul privind reluarea importurilor de motorină din Rusia, anunțat de Donald Trump după discuțiile cu Vladimir Putin, la începutul acestei luni, riscă să provoace o confruntare juridică de proporții între administrația de la Casa Albă și Congres. Jamie Raskin, liderul democraților din Comisia Judiciară a Camerei Reprezentanților, avertizează, într-o scrisoare deschisă, că firmele care participă la aceste operațiuni ar putea răspunde civil și penal, chiar dacă administrația prezidențială a relaxat anumite restricții, transmite portalul american de știri economice și financiare Benzinga.

Companiile americane din sectorul energetic care intenționează să cumpere, să transporte sau să faciliteze importul de motorină de origine rusească ar putea fi expuse unor consecințe juridice severe, potrivit avertismentului congresmanului democrat de Maryland Jamie Raskin. Acesta susține că o autorizație emisă de administrația Trump nu poate anula interdicția impusă prin lege de Congres în 2022.

Documentul lui Raskin, adresat conducerilor American Petroleum Institute, American Fuel & Petrochemical Manufacturers și Camerei de Comerț a SUA, le solicită organizațiilor și companiilor pe care le reprezintă să nu participe la operațiuni care ar încălca legislația federală. Raskin avertizează că firmele care aleg să se implice o fac pe propriul risc și ar putea fi trase la răspundere inclusiv de o viitoare administrație americană.

Amenzi de până la un milion de dolari și pedepse grele cu închisoarea

În scrisoarea sa, Raskin invocă sancțiuni civile și penale care, potrivit interpretării sale a legislației americane, ar putea fi aplicate companiilor implicate în importuri ilegale de motorină rusească.

Printre consecințele menționate se numără amenzi penale de până la un milion de dolari, pedepse cu închisoarea de până la 20 de ani și sancțiuni civile care pot ajunge la dublul valorii tranzacției.

Congresmanul democrat subliniază că riscurile juridice nu ar dispărea automat odată cu încheierea mandatului actualei administrații conduse de Donald Trump. El susține că firmele ar putea rămâne expuse unor acțiuni în justiție și în anii următori.

În centrul disputei se află Ending Importation of Russian Oil Act (Legea privind oprirea importului de petrol rusesc), o lege adoptată de Congres în 2022, prin care legislativul american a consacrat interdicția importurilor de produse energetice rusești în Statele Unite.

Potrivit lui Raskin, legea stabilește condiții clare și stricte pentru ridicarea interdicției, printre care consultarea Congresului și certificarea îndeplinirii unor cerințe referitoare la încetarea ostilităților Rusiei împotriva Ucrainei și la securitatea regională.

Congresmanul afirmă că este de domeniul evidenței că aceste condiții nu au fost îndeplinite și, ca atare, președintele Trump nu poate anula, printr-o simplă decizie administrativă, o interdicție instituită prin lege.

Controversa a fost amplificată de emiterea, la 9 octombrie, a autorizației generale nr. 135 de către Oficiul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC), din cadrul Departamentului Trezoreriei. Aceasta permite anumite tranzacții legate de comercializarea, livrarea și importul motorinei rusești, în contextul relaxării unor sancțiuni.

Problema este că relaxarea sancțiunilor impuse prin acte executive nu echivalează cu suspendarea unei interdicții prevăzute de legislația adoptată de Congres.

Analiza juridică pe text îi dă dreptate lui Raskin

Într-o analiză publicată pe portalul juridic Lawfare, este evidențiată tocmai această distincție în privința forței juridice a actelor emise de președinte și, respectiv, de Congres. Astfel, președintele dispune de atribuții importante în administrarea sancțiunilor economice, însă autorizația acordată în temeiul acestor atribuții nu elimină automat restricțiile distincte prevăzute de legea din 2022. Legalitatea concretă a operațiunilor ar putea ajunge, astfel, în fața instanțelor.

”Întrucât aceste restricții sunt impuse prin lege, președintele nu le poate anula sau ridica decât în ​​condițiile permise de Congres. Actul normativ îi permite președintelui să ridice restricțiile doar dacă sunt îndeplinite anumite condiții, printre care existența unui acord de pace «acceptat de guvernul liber și independent al Ucrainei».

De asemenea, legea impune președintelui respectarea unei proceduri specifice, care include notificarea prealabilă, cu suficient timp înainte, a Congresului, oferind acestuia posibilitatea de a anula decizia președintelui.

Niciuna dintre aceste condiții nu a fost îndeplinită și nu există indicii că Trump ar intenționa să urmeze această procedură.

Prin urmare, aceste restricții prevăzute prin lege trebuie să rămână în vigoare”,

arată autorul analizei, Scott R. Anderson, cercetător principal în cadrul programului de studii privind guvernanța (Governance Studies) la Brookings Institution și cercetător principal nerezident în cadrul programului de drept al securității naționale (National Security Law Program) de la Columbia Law School.

Donald Trump a prezentat înțelegerea cu Vladimir Putin drept o modalitate de a suplimenta oferta de motorină pe piețele americană și internațională, într-un context marcat de creșterea prețurilor la combustibili.

Potrivit relatărilor din presa americană, acordul ar viza livrări de ordinul a două milioane de tone de motorină rusească. Între timp, la sfârșitul săptămânii trecute, petrolierul Agioi Fanendes, sub pavilion maltez, a încărcat aproximativ 40.000 de tone de motorină cu conținut ultra-scăzut de sulf – circa 300.000 de barili – în portul rusesc Primorsk, de la Marea Baltică.

Conform Kpler, petrolierul indică New York-ul drept destinație, cu o dată estimată a sosirii pe 7 noiembrie – adică la patru zile după alegerile de la jumătatea mandatului (midterm elections) din Statele Unite.

Nicio surpriză: Casa Albă și Congresul, pe poziții divergente

Într-o declarație oficială citată de POLITICO, Administrația Trump contestă interpretarea democraților și susține că acordul respectă legislația aplicabilă. De altfel, nu ar fi prima dată când Casa Albă și Congresul citesc în mod diferit fundamentele construcției statului federal american, având poziții diferite cu privire la limitele puterii executive în raport cu legile adoptate de Congres.

Pe de altă parte, scrisoarea lui Raskin are și o componentă practică, prin aceea că pune companiile americane în gardă înainte de implicarea lor în tranzacții care ar putea fi investigate ulterior.

Miza ar putea depăși sectorul petrolier, în condițiile în care importurile de motorină rusească presupun participarea unei întregi infrastructuri comerciale și financiare: de la cumpărători și transportatori la operatori de porturi, depozite, companii de distribuție de carburanți, precum și instituții financiar-bancare care finanțează tranzacțiile.

Într-o scrisoare separată, mai mulți parlamentari americani din ambele partide au avertizat și băncile și autoritățile portuare asupra posibilelor riscuri juridice asociate importurilor de motorină rusească.

În orice caz, până la clarificarea disputei juridice va mai trece încă mult timp, însă companiile americane se confruntă chiar acum cu o alegere dificilă, între a profita de oportunitatea comercială oferită de suplimentarea livrărilor de combustibil și evitarea oricăror operațiuni care ar putea deveni obiectul unor investigații și litigii ulterioare.