Emigrația masivă lasă mușețelul albanez pe câmp. Tirana caută străini care să-i culeagă plantele medicinale

Recoltarea și valorificarea plantelor medicinale este unul dintre sectoarele cu cea mai mare recunoaștere internațională pentru Albania, însă în ultima perioadă țara din Balcani se confruntă cu o criză acută de culegători, din cauza emigrației masive din ultimii ani. Ca atare, Tirana s-a repliat rapid și intenționează să angajeze lucrători străini din țări asiatice, precum Bangladesh și India, pentru a umple golul lăsat de albanezii plecați peste hotarele țării, scrie publicația Euractiv.com.

Țara situată în inima Balcanilor a făcut deseori vâlvă în presa străină, de-a lungul anilor, din cauza unei reputații controversate de patrie a cultivării și exportului ilegal de canabis. Pe de altă parte, plantele medicinale albaneze constituie un sector economic înfloritor și complet legal, având o tradiție îndelungată în istoria poporului albanez.

În prezent, în Albania se cultivă 330 de tipuri de plante medicinale, dintre care 186 de plante sunt trimise la export în întreaga lume. Sectorul plantelor medicinale are zeci de mii de angajați, iar țara se regăsește sistematic printre liderii mondiali în materie de export al salviei sau lavandei.

Peste 100.000 de gospodării albaneze sunt inplicate în recoltarea, valorificarea și comerțul cu plante medicinale, ceea ce reprezintă o șeptime din totalul gospodăriilor din această țară.

În ce privește cifra de afaceri totală, domeniul generează până la 48 de milioane de dolari ca exporturi, o bună parte dintre plantele recoltate în Albania ajungând în ateliere sau fabrici în care se extrag uleiuri esențiale, remedii pe bază de plante sau ingrediente valoroase pentru restaurantele de lux.

Fermierii albanezi susțin că potențialul industriei plantelor medicinale este cel puțin dublu comparativ cu volumul actual.

Problema forței de muncă este însă cea care frânează cel mai mult dezvoltarea, fiind alimentată atât de migrația internă, cât și de cea dincolo de granițele țării.

Albanezii își părăsesc țara pentru zări mai prietenoase încă de acum câteva secole, dar ultimele valuri de emigrație lasă părăsite sau îmbătrânite zeci de sate întregi. Se estimează că peste 700.000 de oameni au plecat din țară în ultimul deceniu, în special din părțile nordice ale țării și din zonele mai puțin urbanizate, exact acolo unde se află cea mai mare concentrare de afaceri din domeniul plantelor medicinale.

Pentru a combate problema, unii producători caută să importe forță de muncă:

”Pentru început, pe 16 mai, vor sosi patru lucrători din India, care vor fi implicați în sectorul de procesare al uneia dintre fabricile exportatoare de plante medicinale. Odată cu venirea primului grup de lucrători, vom începe faza experimentală a unei analize pentru înțelege eficiența muncii acestora”, a declarat președintele Asociației Albaneze a Plantelor Medicinale și Aromatice, Filip Gjoka.

Un al doilea grup de 25 de lucrători va sosi în iunie, împreună cu soții sau soțiile, cuplurile urmând să lucreze în ture, alături de partenerii lor, a adăugat el.

Gjoka a spus că aducerea de muncitori străini nu este încă o practică larg răspândită în Albania, dar aceste două grupuri vor servi ca un fel de experiment și de precedent, iar experiența învățată astfel va fi utilă în viitor.

Landi, un fermier din orașul Koplik, din nord-vestul țării, explică:

”Unul dintre principalele obstacole în industria noastră este lipsa forța de muncă. Acum nu sunt mulți oameni care să lucreze la câmp, mai ales din cauza emigrației. Bătrânii trăiesc încă pe aici, încă lucrează, dar nu mai pot mult, nu mai au destulă putere de muncă pentru a face ceea ce trebuie făcut.”

Pe lângă lipsa forței de muncă, fabricile care prelucrează și exportă plante medicinale au fost afectate și de devalorizarea euro și a dolarului, principalele două monede folosite pentru plata exporturilor.

Gjoka a spus că pentru tranzacțiile de până la 50.000 de euro, deprecierea este de aproximativ 10%, față de 2021.

Cu toate acestea, cererea de plante medicinale rămâne ridicată. Exporturile albanezilor sunt dominate de plante precum salvia, oregano, cimbrul, rozmarinul, lavanda și ienupărul negru. Și valoarea exporturilor de plante este în creștere. De pildă, valoarea exporturilor de ienupăr negru a crescut cu 30% doar în ultimul an.

Majoritatea exporturilor din Albania merg către țări din Uniunea Europeană și spre Statele Unite. Dintre statele europene, cea mai mare cerere de plante medicinale și aromatice din Albania vine din Germania.

Industria plantelor medicinale nu este singurul sector din economia albaneză care vrea să atragă forță de muncă din străinătate pentru ocuparea numeroaselor posturi vacante. Industria turismului și a ospitalității, dar și producția industrială, au început să angajeze lucrători din Bangladesh, India, Filipine, Kenya și chiar din Afganistan, atrăgând în piața muncii o parte din refugiații care și-au găsit adăpost în țară după preluarea puterii de la Kabul de către liderii talibanilor.

În 2021, premierul albanez Edi Rama a spus răspicat că Albania îi va primi cu brațele deschise pe lucrătorii străini, care pot să umple golul lăsat de emigrație. În 2022, modificările aduse legilor privind permisele de ședere au înlesnit accesul străinilor pe piața forței de muncă din Albania, inclusiv în ceea ce-i privește pe așa-numiții nomazi digitali.