Nazare: 2027 poate fi chiar mai dificil decât 2026. Consolidarea trebuie să continue obligatoriu

Alexandru Nazare, ministrul interimar al Finanțelor, a atras atenția asupra provocărilor fiscal-bugetare cu care se confruntă România, punctând că măsurile aplicate de Guvernul Bolojan trebuie să continue deoarece mai avem încă mult de ”reparat” până la un deficit bugetar acceptabil. Nazare a explicat ce soluții se impun de la anul pentru a trece, totuși, de la stabilizare la creștere economică, dar și ce riscăm dacă deraiem de la politicile de economisire a banului public.

„Datele la 8 luni publicate ieri reconfirmă că efortul demarat de guvernul Ilie Bolojan în vara anului trecut continuă să producă rezultate: deficitul bugetar a coborât la 2,89% din PIB, față de 4,51% din PIB în aceeași perioadă a anului trecut. În termeni nominali, vorbim despre aproape 27 de miliarde de lei mai puțin deficit. Această ajustare nu s-a făcut prin oprirea dezvoltării, ci dimpotrivă. Investițiile publice au ajuns la peste 97 de miliarde de lei, cu aproximativ 25 de miliarde de lei peste nivelul din primele 8 luni ale anului trecut, iar aproape 70% din aceste plăți sunt finanțate prin fonduri europene și PNRR. Pentru o perspectivă de ansamblu asupra dimensiunii acestui efort: în doar 8 luni din 2026 am alocat investiții publice pentru susținerea economiei de 97 de miliarde de lei – aproape cât a cheltuit România pentru investiții în întreg anul 2023”,

a explicat ministrul Finanțelor, pe Facebook.

Nazare a insistat că România trebuie să meargă în continuare pe același drum: mai puțină risipă, mai multă disciplină, mai multe investiții și o utilizare cât mai bună a banilor europeni.

Ministrul s-a referit apoi la datoriile pe care le are România, punctând că dacă nu vrem să lăsăm aceste poveri nepoților noștri, atunci trebuie să continuăm politica de economisire:

„În continuare, nu avem motive de relaxare. Dacă nu vrem să continuăm să rostogolim datoria publică generațiilor următoare, consolidarea trebuie să continue obligatoriu. România plătește deja peste 42 de miliarde de lei pentru dobânzi în primele 8 luni ale anului. Este una dintre cele mai clare explicații pentru care credibilitatea fiscală și ratingul de țară nu sunt subiecte abstracte – ci sunt teme care ne afectează pe toți. Costul finanțării statului este suportat, într-un final, de economie și îl vedem în resursele mai puține pe care le putem aloca investițiilor sau serviciilor publice”.

Nazare: România se confruntă cu multiple presiuni

„În aceste zile continuă evaluarea S&P. Am prezentat deschis rezultatele obținute, dar și riscurile pe care le avem în față. Un rating de investiții nu se păstrează prin promisiuni sau declarații. Se păstrează prin rezultate – garantate prin execuție, prin predictibilitate și prin continuitatea politicilor responsabile. De aceea trebuie să vorbim deschis și despre provocările bugetului pentru 2027, care va trebui adoptat în Parlament. Prudența, precauția și responsabilitatea sunt esențiale, într-un context în care România se confruntă cu multiple presiuni, iar anul viitor poate fi chiar mai dificil din punct de vedere bugetar decât 2026.

Intrăm în 2027 cu obligații și presiuni care există deja. În contextul consolidării capacității de apărare pe fondul noilor realități de securitate din regiune, aceste cheltuieli vor crește, inclusiv odată cu implementarea investițiilor finanțate prin SAFE. Avem în față probleme structurale legate de dimensiunea și eficiența administrației publice. După doi ani în care salariile din sectorul public și pensiile nu au fost indexate, presiunile pentru recuperarea puterii de cumpărare nu pot fi ignorate. România are, în același timp, un stoc important de obligații rezultate din hotărâri judecătorești neachitate în ultimii ani, care trebuie la rândul său gestionat responsabil.

Iar acestea sunt doar o parte dintre obligațiile de plăți care pun presiune pe bugetul anului viitor.

În același timp, pe componenta de venituri – deși colectarea s-a îmbunătățit semnificativ în ultimul an – România are încă foarte mult de recuperat. Evaziunea și economia gri sunt fenomene complexe care, deși sunt din ce în ce mai bine identificate și monitorizate în principal ca urmare a eforturilor de digitalizare, erodează considerabil baza de venituri a statului. Sunt probleme care nu se rezolvă doar într-un an sau doi și care necesită măsuri consecvente în continuare.

Există, în același timp, angajamente de reducere sau de eliminare a unor taxe – măsuri importante pentru competitivitatea economiei, dar care reprezintă în același timp venituri care nu se vor mai regăsi în bugetul anului viitor.

Se încheie, totodată, componenta excepțională de finanțare prin PNRR. Granturile care au permis României să susțină în ultimii ani un volum foarte ridicat de investiții nu vor mai reprezenta aceeași sursă pentru bugetele viitoare. Dacă vrem să păstrăm investițiile la un nivel ridicat, trebuie să compensăm această schimbare prin fondurile politicii de coeziune, o prioritizare mult mai strictă a investițiilor naționale și, mai ales, printr-o participare mai mare a capitalului privat.

Toate acestea vin într-un moment în care economia încă resimte inflația, modificările de preț din energie și efectele liberalizării, iar costurile rămân ridicate atât pentru companii, cât și pentru populație. Avem în continuare și un dezechilibru extern important, vizibil în deficitul de cont curent. Sunt realități care influențează consumul, investițiile, competitivitatea și, implicit, veniturile viitoare ale bugetului.

De aceea, statul nu poate angaja noi cheltuieli sau noi angajamente permanente, fără surse solide de finanțare. Bugetul pentru 2027 trebuie să pornească de la această realitate. Trebuie să spunem clar ce constrângeri avem și ce trebuie prioritizat. Predictibilitatea fiscală înseamnă și această formă de onestitate”, a mai explicat ministrul Finanțelor.

Alexandru Nazare a afirmat apoi că pentru anul viitor e nevoie de un buget realist și credibil. De asemenea, consolidarea fiscală nu e suficientă, ci ar trebui să trecem de la stabilizare la creștere: mai mult capital privat, investiții inteligente în producție, energie, infrastructură, industrie, exporturi și locuri de muncă mai bine plătite.

Trecutul, un avertisment pentru viitor

„În perioadele de incertitudine, responsabilitatea tuturor celor care administrăm banii publici este cu atât mai mare. România trebuie să continue să își respecte angajamentele, să își protejeze cetățenii de șocuri financiare iar direcția economică a țării trebuie să rămână stabilă.

Atunci când am procedat altfel, deciziile dificile au fost amânate, iar amânările au acumulat costuri pe care le plătim astăzi. România anului 2021 pornea la drum cu un PNRR de aproximativ 29 de miliarde de euro și cu un set de reforme care trebuiau să rezolve o parte dintre problemele structurale ale statului. Câțiva ani mai târziu, am ajuns la cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană și la o perioadă de inflație ridicată, iar acum trebuie să corectăm aceste dezechilibre într-un timp mult mai scurt și cu costuri mult mai mari.

Problemele amânate nu dispar. Devin mai scumpe. Iar nota de plată este suportată de economie, de antreprenori și, în cele din urmă, de fiecare cetățean – prin taxe, inflație, dobânzi mai mari sau mai puține resurse pentru investiții și servicii publice”, a mai transmis Alexandru Nazare.