Ne arată Finlanda calea de parcurs spre un venit minim garantat?

Timp de doi ani, guvernul finlandez a acordat pentru 2.000 de cetățeni șomeri câte 560 EUR pe lună, fără nicio prestație în schimb A fost primul experiment la nivel național privind venitul minim garantat. Conceptul devine din ce în ce mai greu de ignorat pentru finlandezi, relatează Deutsche Welle.

Prin experimentul cu venitul minim garantat, Guvernul finlandez a testat ideea unei plase de siguranţă pentru cei care nu pot sau aleg să nu muncească, şi în acelaşi timp să îi încurajeze să lucreze în regim part-time sau ca freelancer, fără teama că ar putea să piardă ajutorul de şomaj.

Chiar dacă impactul asupra şomajului a fost unul redus, bunăstarea şi starea de sănătate a celor care au beneficiat de venitul minim garantat a fost mai mare decât cea a grupului de control, subliniază cercetătorii.

Însă, potrivit analiştilor, indiferent de rezultatul experimentului făcut public în primăvara anului trecut, este puţin probabil ca Finlanda să introducă în curând un venit minim garantat la nivel naţional. Potrivit unor estimări, adoptarea unui astfel de venit la nivel naţional ar adăuga aproximativ cinci puncte procentuale la deficitul public al Finlandei raportat la PIB.

Experimentul finlandez care asigura venituri de bază nu a provocat o creștere uriașă în sprijinul ideii, nici în Finlanda, nici în străinătatem, deși Spania a anunțat de câteva zile introducerea măsurii. Rapoartele inițiale au numit schema drept „flop/chix”.

Eticheta „chix” este ceva ce Minne Ylikanno, cercetător principal la Biroul de Asigurări Sociale din Finlanda (KELA), care a efectuat studiul, respinge.

„Aș spune că experimentul a fost chiar un succes. Nicio altă țară din nicio parte a lumii nu a implementat un venit național de bază pe baza unei legi. Este corect să spunem că rezultatul este că nu putem vedea un efect de angajare foarte mare, este adevărat. Dar comentariul că este un eșec, aș spune că nu este corect.”

Rezultatele s-au bazat pe compararea celor 2.000 de șomeri participanți care au primit 560 EUR pe lună din ianuarie 2017 până în decembrie 2018 cu un grup de control de 173.000 oameni care nu au făcut-o. A existat doar o mică diferență statistică între grupul de studiu și grupul de control în numărul de persoane care și-au găsit de lucru după doi ani.

În cazul în care a existat o diferență statistică semnificativă, a fost însă în cât de fericit s-a simțit fiecare dintre cele două grupuri. Astfel, beneficiile economice ar putea rezulta din bunăstare. Persoanele care au primit 560 de euro pe lună au raportat niveluri mult mai mici de insecuritate și stres.

“Starea de bine a fost la un nivel mai ridicat decât în ​​grupul de control și a fost într-adevăr o creștere semnificativă a majorității dimensiunilor bunăstării. Principalul lucru important este că cei care au primit venitul de bază s-au simțit mai bine, mental. Când sunteți sigur și liber, vă simțiți mai bine.”, spune Ylikanno.

Chiar dacă oamenii caută câștiguri economice, susține Ylikanno, creșterea bunăstării oamenilor ajută șomerii pe termen lung să își găsească un loc de muncă.

„Când starea de bine este la un nivel mai bun, oamenii au șanse mai mari să obțină un loc de muncă. Angajatorii îi văd ca fiind mai capabili să muncească”, spune ea.

Dar pentru guverne și politicieni care examinează dacă merită introdus un venit de bază, costul schemei este încă factorul pe care se concentrează copleșitor. Acesta este și punctul de vedere al profesorului Bernhard Neumärker, director al Departamentului pentru Politică Economică al Universității din Freiburg și susținător al venitului de bază universal.

„Când vine vorba de venitul de bază, știința este cu mult în spatele societății. Politicienii se simt nesiguri în acest sens, așa că găsesc argumente ușoare, cum ar fi să spună că toată lumea va deveni leneșă sau că nu există nici o modalitate de a o finanța. Caz închis, următorul subiect.”, spune Neumärker

Dar profesorul susține că creșterea presiunii publice ar putea obliga politicienii să înceapă să se gândească diferit la problemă, în special în urma crizei coronavirusului.

“Germania și alte țări ale UE au fost de părere că totul merge bine fără venituri de bază. De ce să-l avem?Acum, criza a arătat că lucrurile devin serioase pentru statul de bunăstare socială tradițional și, în opinia mea, depășit. Aș argumenta că dacă am organiza în mod corespunzător venitul de bază, atunci în fața digitalizării, a noilor evoluții și a crizelor, acesta este unul dintre puținele modele promițătoare și durabile pentru o economie de piață modernă. “, afirmă profesorul Neumärker.

După Spania, numărul țărilor care va testa introducerea venitului minim garantatva crește. Există încă un drum lung de parcurs pornind de la experimentul Finlandei. Studiile noi vor trebui, de asemenea, să urmărească grupurile mai mari de lucru, persoane care sunt deja angajate și care au loc pe o perioadă mai lungă. Momentan Spania oferă o formă de venit de bază persoanelor sărace care și-au pierdut locul de muncă din cauza coronavirusului. Kenya efectuează un studiu de 12 ani.

Finlanda va continua experimentele în politica socială, ceea ce este un lucru bun. Numărul “cobailor” este în creștere și acesta poate fi un impuls pentru introducerea, la un moment dat, a unui venit de bază.