Nereguli la Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, spune Corpul de control al premierului

Corpul de control al prim-ministrului a finalizat o acţiune de control la Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, care a vizat perioada 1 ianuarie 2017 – 31 octombrie 2019, în urma căreia a găsit mai multe nereguli, între care faptul că agenţia a prejudiciat bugetul de stat prin încasarea unor redevenţe şi taxe mai mici de la companii decât ar fi trebuit, potrivit legii, a efectuat în teren controale doar parţial, conducerea ANRM fiind acuzată totodată şi de incoerenţă la nivelul actelor decizionale şi de posibile conflicte de interese, potrivit unui comunicat de presă, citat de News.ro.

”Corpul de control al prim-ministrului a finalizat o acţiune de control la Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM), care a vizat perioada 1 ianuarie 2017 – 31 octombrie 2019. Obiectivele controlului au constat în verificarea respectării prevederilor legale privitoare la organizarea şi funcţionarea ANRM, la activitatea de emitere a avizelor, a licenţelor de concesiune minieră şi a permiselor de exploatare, la modul privind stabilirea şi încasarea redevenţelor, taxelor şi tarifelor, precum şi la cel aferent atribuirii şi derulării contractelor la nivelul entităţii”, se arată într-un comunicat al corpului de control.

Astfel, în urma desfăşurării acţiunii de control au fost identificate o serie de deficienţe/nereguli, în ceea ce priveşte activitatea de emitere/ retragere a avizelor, licenţelor de concesiune minieră şi a permiselor de exploatare; evidenţa redevenţelor şi taxelor miniere datorate şi achitate de către titularii de licenţe petroliere, respectiv de titularii de licenţe/permise miniere; determinarea şi încasarea unei redevenţe, reprezentând o cotă procentuală din valoarea veniturilor brute realizate din operaţiuni petroliere de transport prin sisteme de transport, altele decât Sistemul naţional de transport al petrolului, precum şi din operaţiunile petroliere efectuate prin terminale petroliere, altele decât cele aflate în proprietate publică a statului, având consecinţe în ceea ce priveşte prejudicierea bugetului de stat.

Corpul de control acuză şi ”o evidentă incoerenţă” la nivelul actelor decizionale ale agenţiei, coroborate cu posibile conflicte de interese, cu consecinţe privind gestionarea resurselor umane şi financiare.

Nereguli s-au găsit şi în organizarea şi funcţionarea Compartimentelor de Inspecţie Teritorială, cu consecinţe directe în ceea ce priveşte controlul activităţii titularilor de licenţe petroliere şi de licenţe/permise miniere.

”S-a evidenţiat un mod neunitar privind calculul taxei pentru activitatea de explorare în cazul agenţilor economici care desfăşoară activitatea de exploatare experimentală, precum şi faptul că, reprezentanţii ANRM nu şi-au îndeplinit atribuţiile privind verificarea datelor pe baza cărora operatorii economici calculează, plătesc şi raportează taxa analizată anterior, ceea ce a condus la plata unor taxe diminuate faţă de cele datorate potrivit legii. În acest sens exemplificăm faptul că, dintr-un eşantion de 13 operatori economici, 9 dintre aceştia au aplicat un mod eronat de calcul care a generat plata unor sume mult reduse faţă de cele calculate cu respectarea prevederilor legale”, arată corpul de control.

Referitor la constatarea şi sancţionarea contravenţiilor în domeniul activităţilor miniere şi petroliere, a reieşit că numărul acţiunilor de control efectuate, la nivelul ANRM, au acoperit doar parţial supravegherea/controlul obiectivelor (perimetrelor) în care se desfăşoară operaţiuni miniere/petroliere.

”A rezultat că ANRM, în actuala structură organizatorică a CIT-urilor (Compartimentelor de Inspecţie Teritorială, n.r.), nu are capacitatea de a exercita atribuţiile de control/supraveghere privind respectarea de către titulari a prevederilor licenţelor miniere/acordurilor petroliere şi de gestionare a evidenţelor cu privire la sancţiunile contravenţionale aplicate, implicit urmărirea punerii în executare a acestora”, arată raportul.

În perioada analizată (2017-2019), la nivelul ANRM, au fost aprobate un număr de 1.854 de premise de exploatare. Din analiza documentelor, s-au evidenţiat disfuncţionalităţi cu privire la modul de emitere a unor permise de exploatare, astfel că ANRM a acordat unui operator economic două permise de exploatare (din care unul a fost eliberat şi înregistrat în două variante, deşi ambele vizau acelaşi obiect) cu nerespectarea legii, în sensul că nu a fost obţinut avizul privind protecţia mediului.

Mai mult, cu ocazia unor controale de specialitate efectuate de comisarii Gărzii Naţionale de Mediu şi de organele de poliţie, s-a constatat că agentul economic executa lucrări de exploatare, fără a deţine acest drept, justificându-şi activitatea prin prezentarea actului eliberat de către ANRM, cu titlu de permis de exploatare.

”Această situaţie de fapt nu s-a regăsit ca fiind constatată şi de reprezentanţii ANRM, ceea ce relevă faptul că aceştia şi-au îndeplinit în mod defectuos atribuţiile legale privind efectuarea verificărilor în teren”, precizează Corpul de control.

Pe de altă parte, societatea figura în evidenţele ANRM cu restanţe privind redevenţa datorată cu privire la care reprezentanţii agenţiei nu au întreprins demersuri pentru recuperarea acesteia.

Au fost identificate situaţii în care permisele de exploatare au fost acordate cu încălcarea prevederilor art. 15 din Ordinul ANRM nr. 94/30.04.2009, cu modificările şi completările ulterioare, în sensul că, cererile depuse de operatorii economici au fost soluţionate cu nerespectarea termenului legal de 30 de zile, acesta fiind depăşit cu până la 181 de zile.

Din numărul total de 446 licenţe de concesiune pentru exploatare/dare în administrare pentru exploatare care nu erau intrate în vigoare, titularii a 97 de licenţe desfăşurau activitatea de exploatare a resurselor pe baza de permis de exploatare, în temeiul art. 28 alin. (1) şi alin. (2), sau al art. 17 alin. (2) din Legea minelor nr. 85/2003, cu modificările şi completările ulterioare, pentru care datorau taxa aferentă activităţii miniere. Pentru celelalte 349 de licenţe care nu au intrat în vigoare, titularii acestora nu aveau obligaţia legală de plată a taxei pentru activitatea de exploatare minieră, aceasta urmând a fi datorată ulterior aprobării licenţei prin hotărâre de Guvern.

”Teoretic, titularii acestor licenţe nu desfăşoară activităţi de exploatare minieră şi, în consecinţă, nu plătesc taxele şi redevenţele aferente licenţelor. Prin urmare, rezultă în mod evident necesitatea ca ANRM să depună diligenţe în cadrul procesului de întocmire a proiectelor de hotărâre a Guvernului pentru aprobarea licenţelor de concesiune pentru exploatare/dare în administrare pentru exploatare, încheiate la nivelul agenţiei, astfel încât acestea să genereze în sarcina titularilor obligaţii de plată (taxe pentru activitatea minieră şi redevenţe pentru resursele miniere exploatate) şi, implicit, încasarea cuantumului acestora la bugetul de stat”, se arată în raport.

ANRM funcţionează ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Guvernului şi în coordonarea prim-ministrului, printr-un consilier de stat, fiind autoritatea competentă abilitată să aplice dispoziţiile Legii minelor nr. 85/2003, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii petrolului nr. 238/2004, cu modificările şi completările ulterioare.

ANRM este condusă de un preşedinte, cu rang de secretar de stat, numit prin decizie a prim-ministrului Guvernului României, iar finanţarea acesteia se realizează, integral, de la bugetul de stat, prin bugetul Secretariatului General al Guvernului, preşedintele agenţiei având calitatea de ordonator terţiar de credite.

Raportul privind controlul efectuat la Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale a fost finalizat la data de 24 iunie 2020 şi transmis, spre valorificare/informare către premier, Secretariatul General al Guvernului, Curtea de Conturi a României, Ministerul Finanţelor Publice, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, Agenţia Naţională de Integritate, Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, precum şi către unitatea de parchet competentă.