Norvegienii super-bogați fug mâncând pământul din cauza creșterii taxelor pe avere

Numărul norvegienilor super-bogați care pleacă definitiv din țară alegând alte destinații pe care le consideră mai prietenoase din punct de vedere fiscal a ajuns la un nou record, după ce guvernul de centru-stânga a crescut, aproape nesemnificativ, impozitele pe avere, potrivit unei analize a cotidianului norvegian Dagens Næringsliv, citat de The Guardian.

În 2022, peste 30 de miliardari sau multimilionari norvegieni au părăsit țara, potrivit datelor publicate de ziarul norvegian de afaceri, ceea ce reprezintă mai mult decât numărul total al acestora care părăsiseră țara în cei 13 ani anteriori.

O altă creștere de taxe pentru averile mari se aplică din luna noiembrie a anului trecut, așa încât numărul super-bogaților care vor să se stabilească în alte țări este așteptat să crească în continuare, ceea ce va cauza o gaură de zeci de milioane de coroane în venituri fiscale ratate.

O mare parte a lor s-au mutat în Elveția, unde taxele pe averi sunt mult mai mici. Printre acestea se numără magnatul industrial Kjell Inge Røkke, care s-a mutat în cantonul Lugano, în zona italofonă a Elveției, aproape de locul său favorit, lacul Como și nu departe de capitala italiană a modei, Milano.

Røkke, în vârstă de 64 de ani, este al patrulea cel mai bogat norvegian, cu o avere estimată la aproximativ 19,6 miliarde de coroane norvegiene (cca. 1,7 miliarde de euro).

Într-o scrisoare deschisă, el și-a explicat alegerea:

”Am ales Lugano ca noua mea reședință. Nu este nici cea mai ieftină cu putință, nici nu are cele mai mici taxe. În schimb, este un loc grozav pentru a-ți duce viața, în centrul Europei. Iar prietenii mei și ai companiei mele sunt la doar un clic distanță.”

Plecarea sa din Norvegia va costa bugetul public al regatului nordic aproximativ 175 milioane de coroane norvegiene anual, în lipsa taxelor pe care altfel le-ar fi plătit. Anul trecut, Røkke a fost norvegianul care a plătit cel mai mare impozit individual. Jurnaliștii de la Dagens Næringsliv au estimat că taxele pe care le-a plătit către stat din 2008 încoace se cifrează la aproximativ 1,5 miliarde de coroane.

Totuși, cu cât au crescut taxele?

Nu cu mult.

Este adevărat că super-bogații din Norvegia trebuie să plătească taxe atât la nivel local, cât și către bugetul de stat.

Este vorba despre o taxă municipală de 0,7% pentru activele care depășesc 1,7 milioane de coroane, pentru persoanele fizice individuale, sau 3,4 milioane de coroane pentru familii. Se plătește, de asemenea, un impozit pe avere către bugetul de stat de 0,3% pentru activele de peste 1,7 milioane de coroane.

În noiembrie 2022, guvernul a crescut cota de taxare pentru bugetul de stat cu o zecime de punct procentual, până la 0,4%, însă doar pentru activele care depășesc 20 de milioane de coroane, în cazul persoanelor fizice individuale, sau 40 de milioane de coroane pentru familii, ducând cota maximă a impozitului pe avere la 1,1%.

Ole Gjems-Onstad, profesor emerit la Școala Norvegiană de Afaceri, a estimat că super-bogații care au părăsit țara ar avea o avere combinată de cel puțin 600 de miliarde de coroane.

”După părerea mea, fenomenul acesta seamănă puțin cu Brexit-ul. Norvegia nu are o mare tradiție de auto-flagelare, însă potopul acesta de oameni de afaceri care se mută în străinătate a venit ca un fel de șoc. După cum era de așteptat, sunt politicieni care aruncă vina pe cei care se mută, dar cred că sunt destui oameni obișnuiți cărora pur și simplu nu le convine deloc faptul că cei mai performanți oameni de afaceri norvegieni își iau tălpășița și pleacă”, spune Gjems-Onstad.

Un alt miliardar norvegian care a dat Norvegia pe Elveția este Tord Ueland Kolstad, un cunoscut investitor în industria creșterii somonului, dar și în imobiliare, cu o avere estimată la aproximativ 1,5 miliarde de coroane. Din nordul Norvegiei, de la Bodø, s-a mutat la Lucerna, unde cel puțin clima și taxarea sunt mai prietenoase.

”Nu mi-am dorit asta, dar înăsprirea regulilor fiscale și creșterea taxelor impuse de actualul guvern înseamnă că eu, în calitate de fondator și om de afaceri responsabil, nu prea am de ales”, a spus el pentru postul norvegian TV 2.

Kolstad a adăugat că creșterea impozitului pe avere l-ar face să plătească peste 6 milioane de coroane către stat. Făcându-și calculele, el spune că dividendele pe care ar trebui să și le aloce ar ajunge la 10 milioane de coroane, dacă ar fi să țină cont de impozitul majorat, iar, în absența măririlor de taxe, aceste sume de bani ar fi rămas în companie și ar fi fost utilizate la reinvestirea profiturilor.

”Aceasta este, din păcate, realitatea politicii fiscale de astăzi. Este nejustificat să impui astfel de costuri companiilor, dar să te lauzi că vrei să creezi noi locuri de muncă”, a spus el.

Pentru ziarul norvegian Aftenposten, Kolstad a declarat că la prima sosire a lui în Elveția, nu avea niciun prieten acolo.

”Acum, însă, suntem deja câțiva norvegieni și ne întâlnim din când în când la o cafea.”

Erlend Grimstad, secretar de stat în Ministerul Finanțelor, a declarat pentru The Guardian că speră că norvegienii bogați vor reveni la sentimente mai bune față de țara lor și se vor întoarce:

”Dacă v-ați bucurat de tot acest succes și v-ați îmbogățit în Norvegia, sperăm că veți rămâne și veți continua să contribuiți la succesul societății norvegiene. Îi încurajăm pe norvegieni să reușească să creeze valoare și să devină bogați. Și credem că modelul norvegian, cu sistemul său de bunăstare socială atât de puternic și apreciat, cu nivelul înalt al educației publice, sunt tot atâția factori importanți pentru a face posibil acest succes. Modelul norvegian presupune ca toată lumea să trebuiască să contribuie în mod relevant la succesul societății, fiecare după abilitățile sale. Prin urmare, cei care au posibilități mai mari de a plăti impozite, este normal că ar trebui să plătească puțin mai mult”, apreciază Grimstad.