Noua blocadă din Marea Neagră alimentează temerile privind o criză alimentară și un val de migrație

Europa se teme de izbucnirea unei crize devastatoare, cu efecte în lanț, pe măsură ce războiul Rusiei în Ucraina impune o nouă blocadă în Marea Neagră, strangulând o rută comercială vitală, potrivit Euronews.

Sentimentul de alarmă a ieșit în evidență miercuri, în timpul unei reuniuni a miniștrilor de externe ai UE în Irlanda, marcată de apeluri la o încetare imediată a focului în regiune.

„În Marea Neagră, loviturile rusești asupra navelor care transportă cereale ar putea provoca un nou șoc la nivel mondial privind securitatea alimentară”,

a declarat Înaltul Reprezentant al UE, Kaja Kallas.

Maxime Prévot, din Belgia, a pledat pentru o „soluție coordonată” menită să prevină ceea ce a descris drept un dezastru triplu: prăbușirea veniturilor statului ucrainean, o criză alimentară globală care ar afecta Africa și intensificarea fluxurilor masive de migrație către Europa.

„Blocarea transporturilor de cereale și energie în Marea Neagră nu este ceva ce putem privi pur și simplu de la distanță”,

a spus el.

Începând din luna iulie, Moscova și-a intensificat atacurile asupra porturilor și navelor ucrainene din Marea Neagră, afectând grav capacitatea țării de a vinde cereale unor clienți globali precum Egipt, Algeria, Tunisia, Yemen și Indonezia, printre alții. Kievul a ripostat, lansând atacuri cu drone și rachete asupra navelor și centrelor logistice rusești.

Această escaladare a coincis cu vârful sezonului de recoltare în Ucraina, ducând la acumularea unor cantități uriașe de porumb, orz și grâu pe teritoriul țării.

Înainte de reluarea atacurilor, Ucraina exporta lunar 6 milioane de tone de produse agricole și siderurgice prin intermediul a trei porturi: Odesa, Ciornomorsk și Pivdennîi.

În prezent, țara exportă aproximativ 4,5 milioane de tone prin rute alternative, operatorii fiind reticenți în a efectua periculoasa traversare maritimă.

Însă aceste rute, cunoscute și sub numele de „culoare de solidaritate”, nu mai beneficiază de regimul fără taxe vamale, eliminat de Bruxelles în urma nemulțumirilor exprimate de țările din Europa de Est.

Una dintre aceste rute, care conectează exporturile ucrainene de portul românesc Constanța prin intermediul Dunării, este afectată de o secetă estivală fără precedent.

Bucureștiul a discutat cu Kievul opțiuni logistice pentru a intensifica tranzitul prin culoarele de solidaritate, a declarat ministrul român de externe Oana-Silvia Țoiu în Irlanda, exprimându-și îngrijorarea față de creșterea constantă a prețurilor globale la alimente.

„Este un instrument esențial pentru a asigura accesul la cereale la prețuri accesibile în Orientul Mijlociu și Africa”,

a afirmat ea.

Omologul său ucrainean, Andrii Sîbiha, prezent și el la reuniune, a îndemnat statele europene să exercite „presiuni” asupra Rusiei pentru a obține o încetare deplină a focului în Marea Neagră. Sybiha a declarat că rutele alternative nu vor „compensa niciodată pe deplin” exporturile pe cale maritimă.

Blocajul aproape total al porturilor a pus presiune pe fermierii locali, ducând la creșterea costurilor de transport, la scăderea prețurilor interne și la un risc sporit de faliment chiar în pragul unui nou sezon de însămânțare. Capacitățile de stocare sunt insuficiente pentru surplusul de recoltă.

Și industria siderurgică a fost afectată negativ.

Pentru Kiev, un important exportator de cereale, șocul financiar este amplificat de escaladarea generală a conflictului de către Rusia, inclusiv prin atacuri constante cu drone menite să semene teamă în rândul populației civile și să perturbe activitatea economică din orașe.

Țara a solicitat deja aliaților sprijin pentru a acoperi un deficit de 23 de miliarde de euro – o gaură bugetară pe care blocada din Marea Neagră riscă să o adâncească, pe măsură ce veniturile publice scad.

Statele UE analizează în prezent posibilitatea de a modifica calendarul împrumutului de sprijin în valoare de 90 de miliarde de euro, pentru a devansa o parte din fondurile prevăzute inițial pentru anul 2027. Totuși, o astfel de măsură ar însemna mai puțini bani disponibili pentru anul viitor și ar putea duce la întreruperea asistenței.

În timp ce un grup de țări încearcă să readucă în discuție ideea utilizării activelor rusești imobilizate (în valoare de 210 miliarde de euro), Comisia Europeană ezită să redeschidă această dezbatere controversată. Belgia, care deține cea mai mare parte a acestor active, se opune cu fermitate.

Blocada din Marea Neagră prezintă și riscuri la nivel global: o eventuală criză a cerealelor ar putea alimenta inflația în țările în curs de dezvoltare, ar putea amplifica nemulțumirea populației și ar putea încuraja migrația către Europa. În Egipt, unul dintre principalii clienți ai Ucrainei, evoluția prețului pâinii este urmărită cu mare atenție.

Migrația a fost mult timp una dintre cele mai controversate probleme din Europa, însă dezbaterea a devenit și mai aprinsă după criza din Ceuta (Spania), când peste 80.000 de oameni au trecut granița dinspre Maroc într-un val masiv de migranți.

Aceste temeri cântăresc greu în rândul europenilor, care au acuzat în repetate rânduri Rusia că folosește lanțurile de aprovizionare cu alimente ca armă pentru a submina solidaritatea față de Ucraina.

„Opinia publică începe să resimtă oboseala față de acest sprijin”,

a declarat Prévot din Irlanda,

„însă acesta rămâne mai esențial ca niciodată.”