Închide

Noul plan al rețelei europene de transport pune România pe două coridoare transeuropene

Avatar
highway, road, truck

Fotografie de Schwoaze pe Pixabay

Timp de citire: 3 minute

Comisia Europeană a prezentat miercuri forma revizuită a Masterplanului European pentru Transporturi (TEN-T), care va alcătui o rețea de căi ferate, căi navigabile, porturi, aeroporturi şi autostrăzi grupate în nouă coridoare care traversează continentul. România va face parte din două astfel de coridoare transeuropene. Rețeaua va trebui să fie complet operațională până în 2050, cu alte două obiective de etapă stabilite pentru 2030 și 2040.

Noua politică de transporturi trebuie transpusă în practică în trei etape: nucleul rețelei, până în 2030, nucleul extins al rețelei, până în 2040, iar la final întreaga rețea.

Rețeaua a fost ”desenată” inițial în 2013, iar acum a fost revizuită în acord cu ultimele reglementări în domeniu.

În privința țării noastre, România va face parte din două dintre cele nouă coridoare trans-europene, potrivit Digi24.

Coridorul Rin – Dunăre, care există deja și va fi întărit. Coridorul va lega România (inclusiv două porturi de la Marea Neagră – Constanța și Sulina) de centrul economic al Europei: Germania.

Va face, de asemenea, legătura, între porturi majore majore de la Marea Baltică și Marea Nordului (Rostock, Hamburg, Bremen).

Coridorul traversează Bulgaria, Ungaria, Slovacia, Serbia, Austria, Cehia.

Coridorul Marea Baltică – Marea Neagră – Marea Egee, care urmează să conecteze pe direcție nord-sud statele membre din estul UE.

Astfel se va crea o nouă conexiune între Polonia (Gdynia/Gdansk), Slovacia, Ungaria, România, Bulgaria şi Grecia.

În privința căilor de transport, noua rețea TEN-T prevede pentru România o autostradă care va lega țara noastră (pe ruta Constanța, București, Brașov, Sibiu, Cluj-Napoca, Oradea) de centrul Europei prin Budapesta și Viena.

Mai multe secțiuni de drumuri și căi ferate de-a lungul graniței de vest a României vor fi incluse în Coridorul Marea Baltică – Marea Neagră – Marea Egee, ceea ce va contribui la accelerarea realizării rețelei TEN-T în România (vor trebui finalizate până în 2040).

Adina Vălean a explicat care sunt implicațiile pentru România ale noului Masterplan

Comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean, a explicat ce înseamnă pentru România noul Masterplan de transporturi al Uniunii Europene. Ea a declarat, la Digi24, că până în 2030 România trebuie să finalizeze proiectele de infrastructură care fac parte din nucleul central al rețelei de transporturi a Uniunii Europene.

De asemenea, în noua strategie au fost incluse mai multe ”noduri urbane”, orașe cu o populație mai mare de 100.000 de locuitori, unde autoritățile trebuie să vină cu planuri de mobilitate durabilă.

”De pildă, autostrada A8 trebuie să fie gata în 2026, pentru că este în PNRR. Autostrada A7 în 2030, pentru că e pe rețeaua principală. România are prinse tronsoane de cale ferată importante de pe rețeaua principală. Are un angajament pe fondurile de coeziune pentru un tunel la Brașov care să ne permită în timp până în 2040 dezvoltarea unei linii de mare viteză”, a declarat Adina Vălean.

De asemenea, viitoarea rețea va conecta 424 de oraşe mari din Europa, a mai spus comisarul european pentru Transporturi:

”Pe aceste rețele sunt orașe. Până acum au fost considerate noduri urbane doar cele foarte mari. Erau în Europa 80, acuma sunt peste 400 pentru că am schimbat standardul. Pentru că am observat că pentru a face mai bine transferul e bine să includem în rețea cât mai multe orașe mari. Am inclus orașele cu o populație de peste 100.000. România are 22 acum, în trecut erau doar București și Timișoara. Vor avea o obligație suplimentară de care va fi condiționată finanțarea, anume să aibă niște planuri de mobilitate sustenabilă care să includă și partea de aprovizionare, logistică, digitalizare, transport inteligent. Trebuie măcar un plan până în 2025.”

În total, finanţarea UE disponibilă pentru România pentru investiţii în transporturi în perioada 2021-2027 ar putea fi de 12 miliarde de euro. Aceasta reprezintă mai mult decât dublul finanţării disponibile în perioada 2014-2020 – pe care, din păcate, România nu a putut să o absoarbă în întregime.

Noul regulament TEN-T va fi, de asemenea, utilizat pentru a pregăti propunerea pentru CEF III, pentru perioada de după 2027, ceea ce înseamnă că România poate solicita finanţare pentru infrastructura de transport cel puţin până în următorul deceniu, potrivit comisarului Adina Vălean.

Ten T Network
Sursa foto: Comisia Europeană.
scroll to top