#TOPSTORY2023 | Orașul de 15 minute | Cum își schimbă o capitală europeană transportul public?

Timp de citire: 3 minute

La 10 ani după ce transportul public a devenit gratuit, cum se schimbă în bine rețeaua de transport din Tallinn? Transportul public nu apare din senin.
În capitala Estoniei, Tallinn, originile istorice sunt foarte vizibile, deoarece autobuzele încă circulă pe drumuri lungi și drepte, trasate în perioada sovietică, când orașul era împărțit în districte.
Rutele concepute inițial pentru a duce muncitorii acasă de la fabrici au nevoie în mod clar de o regândire, iar politicienii orașului au câteva idei strălucite despre cum să servească mai bine locuitorii, potrivit Euronews.

“Ceea ce orașul încearcă să facă acum, crezând în conceptul de oraș de 15 minute, este să diversifice scopul districtelor”,

spune Vladimir Svet, viceprimarul municipiului Tallinn, în cadrul unei vizite recente. Crearea unui sistem în care locurile de muncă, locuințele, serviciile și divertismentul sunt amestecate, “înseamnă, de asemenea, că trebuie să regândim întreaga rețea de transport public”, spune el.

Transportul public în Tallinn este gratuit din 2013; o decizie politică luată pentru a contribui la reducerea costului vieții pentru cetățeni. Motivațiile de mediu au fost secundare, dar, pe măsură ce tot mai multe locuri încearcă să se decarbonizeze în acest mod, pionierul european a devenit un pionier neașteptat.

Și după ce a fost încoronată Capitală verde europeană 2023, Tallinn este departe de a se odihni pe lauri în ceea ce privește transportul curat și alte aspecte ale vieții urbane.

A fost un succes transportul public gratuit în Tallinn?

Un deceniu mai târziu, locuitorii din Tallin sunt obișnuiți cu ideea că plătesc cu taxele lor autobuzele, tramvaiele, troleibuzele și trenurile din centrul orașului. Un singur abonament de transport de tip “carte verde” simplifică lucrurile, dar nu este un succes fără rezerve.

Cifrele oficiale arată o creștere de 6,5 % a numărului de călătorii în 2013, cu fluctuații minore în anii până în 2019.

“Transportul public gratuit nu este o cheie de aur și o soluție la toate problemele”, spune Svet. Deși a fost un “pas radical” pentru a reduce costurile pentru oameni, crearea unei alternative cu adevărat atractive la mașini necesită mai multă muncă. “Nu este un panaceu. Așa că trebuie să te gândești și la dezvoltarea rețelei. Trebuie să te gândești la infrastructura pietonală conectată la infrastructura de transport public.”

Cum se schimbă rețeaua de transport public din Tallinn?

În septembrie, orașul era plin de lucrări rutiere – inclusiv pentru o nouă linie de tramvai care va circula între port, stația pentru Rail Baltica – o nouă cale ferată de mare viteză pentru Europa de Est – și aeroport.

Există vopsea roșie proaspătă acolo unde au fost trasate noi piste pentru numărul tot mai mare de bicicliști din Tallinn. Iar asfaltul încă strălucește pe Vana-Kalamaja – o stradă din cartierul Kalamaja reproiectată pentru a promova mersul pe jos și cu bicicleta.

Urmează alte linii de transport care vor conecta mai bine diversele cartiere ale orașului între ele și în interiorul lor, conform viziunii mai localizate a orașului.

Toate aceste schimbări necesită o analiză atentă a datelor (majoritatea autobuzelor și tramvaielor au detectoare pentru a număra cererea în diferite stații) și “un dialog foarte intens între oraș și comunitățile locale”, spune Svet.

Cum se proiectează o rețea de transport public adecvată?

“Una dintre cele mai mari provocări pentru noi este să creăm o rețea de transport public mai eficientă, dar fără a pierde oamenii care sunt foarte conectați. Și uneori aș spune că sunt chiar legați emoțional de liniile pe care le-au folosit timp de poate 50 de ani”, adaugă el.

Cei mai mulți dintre noi au o relație limitată cu rețeaua de transport a orașului nostru – observând în principal timpul necesar pentru a ajunge de la A la B. Nu suntem neapărat interesați de imaginea de ansamblu.

“Nu este atât de greu să trasăm noi linii pe hartă. Este mai greu să creezi un sistem în care oamenii să aibă încredere că deciziile sunt luate în interesul lor”, spune Svet. În calitate de viceprimar responsabil cu mediul urban, o parte esențială a rolului său este depășirea conflictului în drumul spre un sistem mai puternic și mai durabil.

Din nou, orașul trebuie să se confrunte cu atitudini modelate în timpul ascensiunii și căderii Uniunii Sovietice.

“Deoarece proprietatea de mașini era limitată [până la redobândirea independenței Estoniei în 1991], acestea au fost considerate un simbol al statutului social, așa că ne luptăm puțin cu această noțiune”, spune Kaidi Põldoja, șeful departamentului de planificare urbană din Tallinn.

Estonia are a doua cea mai mare pondere de autoturisme mai vechi de 20 de ani din UE (33,2%, după Polonia). Guvernul încearcă să introducă anul viitor o taxă auto care să împingă populația către modele mai puțin poluante.