Orbán l-a felicit pe Putin pentru câștigarea alegerilor, stârnind indignarea liderilor de la Bruxelles

Viktor Orbán l-a felicitat pe Vladimir Putin pentru “realegerea sa”, într-un nou afront adus unității politice a Uniunii Europene, potrivit Euronews.

La începutul acestei săptămâni, Bruxelles-ul a condamnat scrutinul prezidențial din Rusia, desfășurat în weekend, pentru că a avut loc într-un “spațiu politic din ce în ce mai restrâns”, pe fondul unei “creșteri alarmante a încălcărilor drepturilor civile și politice”, care a sugrumat vocile opoziției și a restricționat accesul la informații corecte.

Blocul a denunțat, de asemenea, Kremlinul pentru organizarea de “alegeri” în teritoriile ocupate din estul Ucrainei, denunțată drept o “încălcare manifestă” a dreptului internațional.

“Moartea șocantă a politicianului de opoziție Alexei Navalny în perioada premergătoare alegerilor este încă un semn al represiunii accelerate și sistematice”, a declarat atunci Josep Borrell, șeful politicii externe a UE.

Dar, într-o nouă manifestare de dispreț, premierul ungar l-a felicitat personal pe Vladimir Putin pentru ceea ce analiștii au numit o autoproclamare, mai degrabă decât alegeri democratice, în condițiile în care liderul autoritar a obținut cu ușurință peste 87% din totalul voturilor, cea mai mare marjă înregistrată în epoca post-sovietică a țării.

Mesajul de celebrare a dublat intenția Budapestei de a menține relații strânse cu Moscova, în pofida seriei de sancțiuni pe care aliații occidentali le-au aplicat Kremlinului cu scopul de a-i paraliza capacitatea de a purta un război împotriva Ucrainei.

Viktor Orbán “l-a felicitat pe Vladimir Putin pentru realegerea sa, menționând că cooperarea dintre Ungaria și Rusia, bazată pe respect reciproc, permite discuții importante chiar și în contexte geopolitice dificile”, a declarat joi după-amiază Zoltan Kovacs, purtătorul de cuvânt internațional al guvernului, într-un scurt mesaj pe rețelele de socializare.

“Premierul Orbán a afirmat angajamentul Ungariei față de pace și disponibilitatea de a intensifica cooperarea în sectoarele care nu sunt restricționate de dreptul internațional, subliniind importanța dialogului în promovarea relațiilor pașnice”.

Anunțul a venit cu o sincronizare deosebită, deoarece a coincis cu o reuniune a liderilor UE la Bruxelles, care a avut ca principal punct pe ordinea de zi necesitatea de a intensifica livrările militare către Kiev și de a consolida capacitățile de apărare ale blocului pentru a stăvili un potențial atac rusesc, un scenariu cândva îndepărtat care a devenit o posibilitate credibilă.

După ce s-a adresat șefilor de stat și de guvern, Roberta Metsola, președinta Parlamentului European, a fost întrebată despre manifestarea de susținere a lui Orbán.

“Ei bine, nu aș împărtăși felicitările”, a răspuns Metsola. “Vorbim despre o țară care a invadat ilegal o alta. O țară al cărei lider nu s-a oprit în 2008, nu s-a oprit în 2014 și cu siguranță nu dă semne că se va opri acum, care tocmai a ieșit de la niște alegeri care nu au fost nici libere, nici corecte.”

Înaintea reuniunii, premierul estonian Kaja Kallas a oferit o interpretare ”mușcătoare” a ultimelor evenimente din Rusia.

“Refuz să le numesc alegeri. Le numesc “operațiune de nominalizare specială”, deoarece nu sunt alegeri”, a declarat Kallas reporterilor, făcând referire la eufemismul pe care Kremlinul îl folosește pentru a descrie invazia sa brutală din Ucraina. “De ce (fac) acest joc pentru a arăta că au alegeri? Ei înșiși nu cred asta. Este pentru a submina de fapt alegerile noastre, democrațiile noastre, pentru a spune: “Știți, totul este la fel”. Și de aceea nu ar trebui să le numim alegeri”, a continuat ea. “Nu cred că aceste alegeri, pentru că nu sunt alegeri, ar putea oferi un rezultat prin care să putem spune că el este președintele. El este doar Putin”.

Discuțiile de joi dintre lideri au abordat și o propunere inedită de a folosi veniturile excepționale din activele Băncii Centrale a Rusiei care au fost imobilizate de Occident. Gândit inițial pentru a plăti reconstrucția costisitoare a Ucrainei, proiectul a fost reproiectat pentru a furniza arme și proiectile de artilerie națiunii devastate de război.

Ideea câștigă teren, dar rămâne dependentă de unanimitate, ceea ce înseamnă că Orbán ar putea de unul singur să o oprească din drum dacă dorește. Premierul ungar și-a câștigat reputația de a-și exploata dreptul de veto pentru a extrage concesii și a deraia decizii colective, un model pe care diplomații de la Bruxelles l-au comparat cu “păpușile rusești”, deoarece, odată ce o cerere este satisfăcută, apare una nouă.

Anul trecut, Orbán a stârnit indignare după ce a fost fotografiat dând mâna cu Putin la o conferință la nivel înalt la Beijing. Mai recent, premierul și-a înfuriat aliații atunci când a întârziat aprobarea unui fond special de 50 de miliarde de euro pentru Ucraina și ratificarea ofertei Suediei de a adera la alianța NATO.