Organizația Mondială a Comerțului este fără lider și are un viitor tulbure în față
În timp ce Roberto Azevedo părăsește astăzi, 31 august, Organizația Mondială a Comerțului (OMC), instituția se confruntă cu multiple crize fără a avea un lider – o situație despre care experții avertizează că ar putea dura mai multe luni, scrie Euractiv.com.
Orice viitor lider al OMC va conduce o organizație angajată în discuții comerciale blocate și care va lupta pentru a reduce tensiunile comerciale dintre Statele Unite și China. De asemenea, aceasta va trebui să ajute țările membre să navigheze într-o criză economică globală devastatoare provocată de pandemia coronavirusului.
Organismul comercial global se confruntă cu atacuri neîncetate din partea Washingtonului, care a deteriorat sistemul de soluționare a litigiilor din cadrul OMC și a amenințat că va părăsi organizația. Mai mulți observatori se tem că pozițiile intransigente ale S.U.A. ar putea paraliza procesul OMC de a desemna un nou director general, lăsând organizația fără lider pentru viitorul previzibil.
“Statele Unite solicită ca noul Director General (DG) să împărtășească preocupările S.U.A., dintre care multe se referă la soluționarea preocupărilor legate de China”, a declarat pentru AFP Manfred Elsig, profesor de relații internaționale la Institutul Mondial al Comerțului din Berna.
„Având în vedere că Directorul este aleas prin consens, această poziție dificilă complică procedura de selecție”.
OMC a prezentat deja un calendar pentru selectarea unuia dintre cei opt candidați aflați în cursă pentru a-l înlocui pe Azevedo în câteva luni. Dar Elsig a avertizat că „procesul este deja torpilat”.
„S-ar putea ca mulți membri ai OMC să dorească să aștepte până după alegerile din S.U.A., sperând că administrația se va schimba”.
Anunțul surpriză al lui Azevedo, din luna mai, că își va încheia cel de-al doilea mandat OMC cu 12 luni mai devreme, a forțat organizația să accelereze procesul de selectare a unui nou lider. Trei africani, doi europeni, doi asiatici și un latin-american și-au anunțat candidaturile.
Organizația urmează să înceapă luna viitoare trei runde de consultări – numite „confesionale” – în care toate statele membre își exprimă în mod confidențial preferințele, reducând treptat lista. Procesul, bazat pe consens, va dura până la jumătatea lunii noiembrie. Însă creșterea tensiunilor internaționale și politizarea tot mai mare a alegerilor din agențiile ONU și alte organizații internaționale ar putea să afecteze calendarul.
Membrii OMC nu au reușit luna trecută să aleagă un șef interimar dintre cei patru directori adjuncți – un proces simplu, în mod normal. Bruxellesul și Washingtonul s-au contrazis dacă germanul Karl Brauner sau americanul Alan Wolff ar trebui să primească funcția, în ceea ce observatorii spun că a fost o politizare fără precedent a unei decizii administrative.
Elvire Fabry, cercetător al institutului Jacques Delors, a declarat că „veto-ul american” împotriva lui Brauner, care se bucura de o susținere largă, a fost legat în primul rând de dorința președintelui Donald Trump de a-și „mări puterea în relație cu Uniunea Europeană… înaintea alegerilor”.
„A face o astfel de concesie, chiar și pentru un șef interimar, ar fi fost prea mult pentru el”, a spus ea, adăugând că Washingtonul s-ar putea gândi, de asemenea, ca perioada de interimat „să fie mai lungă decât era prevăzută pentru că nu vrea să permită unui european să ocupe funcția”.
Un diplomat comercial occidental, care a cerut protecția anonimatului, a spus că există îngrijorare cu privire la cât de departe ar putea unii să meargă pentru a avea câștig de cauză.
“Am încredere în procesul de selecție și aștept cu nerăbdare să încheiem acest lucru în timp util”, a declarat, pentru AFP, Liam Fox, din Marea Britanie, printr-un e-mail.
Candidatul kenyan Amina Mohamed a insistat într-un interviu că nu a văzut „niciun motiv să se îndoiască de calendarul anunțat pentru procesul de selecție”.
„Este dificil să măsurăm puterea dăunătoare pe care o exercită S.U.A. asupra acestui proces, să știm cât de departe pot și vor să meargă pentru a interfera și perturba lucrurile”, a remarcat Sebastien Jean, șeful centrului de cercetare francez Cepii.
„Cred că aceasta este marea necunoscută”. “Există senzația că Statele Unite vor rămâne probabil pasive și vor arăta puțin voință până pe 3 noiembrie”, a spus el.
Unii cred că așteptarea ar putea dura până pe 20 ianuarie, când următorul președinte american își va prelua mandatul, înainte ca lucrurile să avanseze.
Mulți spun că procesul nu a fost niciodată atât de politizat, iar unii sugerează că organizația ar putea fi forțată să-și anuleze politica bazată pe consens și să ceară membrilor să voteze. Acest lucru ar marca o schimbare majoră. În 1999, când membrii nu au putut alege în unanimitate cui ar trebui să i se acorde mandatul pe patru ani, organizația a optat pentru a-i numi pe cei doi favoriți pentru câte un mandat de trei ani, în loc să recurgă la vot.









