Pârtiile de schi din Europa sunt nevoite să-și suspende activitatea definitiv. Care sunt motivele?

Locuitorii din Grand Puy, Franța, au votat pentru închiderea telescaunului după ce lipsa zăpezii și a vizitatorilor l-a făcut neviabil. Pe măsură ce vremea se răcește, mulți dintre noi se vor gândi la o excursie pe pârtii. Cu toate acestea, datorită impactului schimbărilor climatice, tot mai multe stațiuni de schi sunt forțate să se închidă definitiv, Franța și Austria fiind două țări alpine care se lovesc de probleme similare, potrivit Euronews.

În mica stațiune alpină Grand Puy, din Seyne-les-Alpes, Franța, un telescaun transportă schiorii până la o altitudine de 1 800 m de aproximativ 65 de ani.

Acum, din cauza absenței tot mai frecvente a zăpezii și a lipsei de vizitatori, localnicii au votat pentru închiderea telescaunului și a stațiunii de iarnă în ansamblu.

Seyne-les-Alpes, cu o populație permanentă de puțin peste 1 305 locuitori, înregistra pierderi de sute de mii de euro în fiecare an, potrivit consiliului local.

Localnicii au avut ocazia să voteze dacă să mențină sau nu deschisă stațiunea și, în cele din urmă, 71% au ales să o închidă.

De la 1 noiembrie, teleschiurile nu vor mai funcționa la Grand Puy, iar comunitatea se va concentra în schimb pe extinderea dezvoltării „activităților independente de teleschiuri”.

Lipsa zăpezii provoacă închiderea stațiunilor de schi din întreaga lume

În Europa și în întreaga lume, schimbările climatice afectează o serie de stațiuni de schi de altitudine medie și joasă. Multe dintre acestea nu au acum de ales decât să se diversifice și să investească în activități pe tot parcursul sezonului pentru a atrage din nou vizitatori și a-și îmbunătăți economiile.

În timpul sezonului de schi de la începutul anului 2023, populara stațiune franceză Saint-Colomban-des-Villards a fost nevoită să oprească complet funcționarea instalațiilor de teleschi, după o lipsă semnificativă de zăpadă combinată cu temperaturi de până la 13°C. În schimb, temperatura medie a stațiunii în februarie este puțin peste 4°C.

Grand Puy are mai mult de 24 km de pârtii, dar numărul vizitatorilor s-a înjumătățit în ultimul deceniu.

În sezonul 2013-2014, oficialii au înregistrat 17 000 de zile de schi; în aceeași perioadă din 2023-24, această cifră a fost de doar 6 000.

„Scopul meu nu este să închid Grand Puy, dar nu mai vreau ca stațiunea să coste municipalitatea 350 000 de euro pe an și să ne împiedice să investim în oraș ca întreg”,

spune Laurent Pascal, primarul din Seyne.

Rapoartele locale spun că micul oraș a contractat un împrumut de 2 milioane de euro pentru a exploata și întreține ascensoarele. În cele din urmă, primarul a apelat la sfatul unei companii de consultanță, care a prezentat șapte scenarii potențiale privind viitorul stațiunii.

În cele din urmă, opțiunea preferată a fost închiderea completă.

Care este viitorul stațiunii Grand Puy?

Localnicii au fost întrebați dacă sunt de acord cu un plan de „vânzare a tuturor echipamentelor (telescaune, teleschiuri, tunuri de zăpadă, dresoare de zăpadă etc.)” și de „diversificare a activităților cu un buget de autofinanțare de 150 000 EUR pe o perioadă de cinci ani”.

Primarul și consilierii spun că speră să poată recupera aproximativ 600 000 EUR din vânzarea activelor pentru a-și extinde oferta turistică.

În timp ce unii localnici s-au opus cu înverșunare închiderii, un număr susținând că liftul ar putea fi reutilizat pentru activități pe tot parcursul anului, majoritatea au fost de acord că este mai bine așa.

Primarul a insistat că înlocuirile vor consta în „activități sportive și naturale care respectă mediul”.

Deși nu este încă clar care vor fi exact aceste activități, au existat discuții privind, printre altele, trasee de biciclete de munte cu asistență electrică și transformarea unui rezervor într-un lac de pescuit.

Ce impact au schimbările climatice asupra stațiunilor de schi?

Grand Puy nu este singura stațiune care a decis că trebuie să se închidă chiar înainte de începerea sezonului.

În stațiunea alpină franceză Le Grand Serre, oficialii au anunțat sfârșitul subvențiilor pentru activitățile de schi, în ciuda faptului că aceasta funcționează de aproximativ 85 de ani.

Se crede că se vor pierde aproximativ 200 de locuri de muncă, dar nu a existat altă soluție decât să se pună capăt activității, mai ales că administrația locală a injectat 2,7 milioane de euro în stațiune în ultimii șapte ani, lucru care acum nu mai este posibil.

Geograful Pierre-Alexandre Metral a descoperit că mai mult de 180 de stațiuni de schi s-au închis în Franța începând cu anii 1970, multe dintre acestea fiind mici, administrate de familii.

În special în ultimii ani, aceste închideri au fost cauzate tot mai mult de schimbările climatice.

În 2023, stațiunea franceză La Sambuy s-a închis, de asemenea, în urma lipsei zăpezii, oficialii locali confirmând că instalațiile de teleschi vor fi demontate, în ciuda faptului că stațiunea a continuat să atragă vizitatori vara.

„Între anii 1960 și astăzi, clima s-a schimbat foarte mult. Acum, iarna este mai puțină zăpadă”,

a declarat Jacques Dalex, primarul localității, pentru postul de radio Europe 1 la momentul anunțului.

„Anul acesta, am deschis doar pentru patru săptămâni, atât. Sezonul devine din ce în ce mai scurt și, evident, nu se va îmbunătăți.”

În timp ce majoritatea stațiunilor închise se află în zonele de munte joase sau medii, schimbările climatice reprezintă o amenințare gravă și pentru cele aflate la altitudini mai mari.

În stațiunile din Franța, Austria și Bosnia, proprietarii au fost nevoiți să folosească zăpadă artificială.

Această practică cauzează de fapt și mai multe probleme legate de climă, deoarece utilizează cantități uriașe de apă și energie de fiecare dată când este creată.

Austria, probleme grave cu lipsa zăpezilor de odinioară

O fostă pârtie de schi din landul austriac Stiria (Steiermark) este acum o sursă importantă de căldură. Cel mai mare sistem solar termic din Austria a fost deschis la Mürzzuschlag, un orășel cochet fost stațiune de schi, după cum anunța AFACERI.news AICI, citând Kleine Zeitung.

Orașul primește deja 90% din necesarul de căldură din energie regenerabilă.

Apa caldă pentru Mürzzuschlag este acum produsă pe Maierhoferwiese, care odinioară era o celebră pârtie de schi din Stiria. 

Mürzzuschlag este un orășel de circa 9000 de locuitori din Stiria, situat la 670 metri altitudine față de nivelul mării.  Orașul este la circa 1 oră de mers cu mașina de capitala landului, Graz, aflat la puțin peste 90 de kilometri.

Ca multe alte orașe din zona pre-alpină, mica localitate austriacă obișnuită să trăiască de zeci de ani de pe urma turismului de schi, are probleme mari cu lipsa zăpezii în ultimul deceniu. Așa că, deși pregătește iarnă de iarnă condiții propice de schi cu ajutorul zăpezii artificiale, este prea cald pentru a mai fi o atracție de iarnă pentru turiști.

Încălzirea globală schimbă prioritățile

La 40 de minute de Mürzzuschlag, tot în landul Stiria, se află o altă localitate care și-a schimbat planurile din lipsa zăpezii.

În St. Corona am Wechsel, schiorii au cedat locul pasionaţilor de ciclism montan pe pârtiile de schi, o nouă metodă de supravieţuire pentru o regiune nevoită să se adapteze lipsei zăpezii. În zonă nu mai ninge, iar acest fenomen este asociat încălzirii globale.

Staţiunea Sankt Corona am Wechsel, situată la o oră spre sud de Viena, n-a fost lipsită de turişti vara, pârtiile, cărările şerpuitoare şi traseele sale atrăgând biciclişti de toate vârstele.

Înainte de această reconversie,

“eram o destinaţie 100% de iarnă”,

a declarat pentru AFP Karl Morgenbesser, care conduce un parc de aventură din Sankt Corona am Wechsel.

“Acum trebuie să luăm în considerare schimbările climatice, iar verile sunt înfloritoare”,

a adăugat el, făcând referire la noii turiști de vară care fug de canicula din sudul continentului.

De-a lungul anilor, acest fost instructor de schi a asistat la împuţinarea zăpezii, tendinţă care se va accelera în deceniile următoare în zonele situate la altitudini sub 1.500 de metri, după cum au avertizat experţii ONU în domeniul climei (IPCC) într-un raport publicat la începutul lunii.

Alpii au “pierdut” aproape o lună de ninsoare în ultima jumătate de secol

Sute de teleschiuri s-au închis deja în Alpi, munţi care au pierdut aproape o lună de ninsoare la altitudini mici şi medii în ultima jumătate de secol.

Austria, o ţară bogată în ţinuturi montane, se află în prima linie. Din 2014, Sankt Corona am Wechsel, aflată la o altitudine de 900 de metri, şi-a demontat infrastructura dedicată sporturilor de iarnă, în timp ce numărul schiorilor a scăzut la 25.000 comparativ cu 70.000 în urmă cu 20 de ani.

Un rollercoaster cu aspect de tobogan, zone pentru practicarea escaladei şi trasee pentru ciclism montan au fost deschise între timp, Morgenbesser revizuind în totalitate modelul economic al staţiunii, care se concentrează în prezent pe zilele însorite.

Satul alpin din Austria a devenit una dintre destinațiile preferate de pasionații de ciclism montan

Odată cu dezvoltarea bicicletelor electrice, care facilitează ascensiunile pe două roţi, satul cu 400 de locuitori a devenit una dintre destinaţiile preferate de pasionaţii de ciclism montan din Austria.

În plus, practicarea sporturilor în aer liber a fost impulsionată de pandemia de coronavirus.

Un nou tip de teleschi, care le permite bicicliştilor să ajungă în şa până în vârful fostelor pârtii, a fost instalat în acest an în staţiune.

“Un teleschi special conceput pentru vara”,

după cum l-a descris Morgenbesser.

“Am vrut să fie cât se poate de simplu”,

a explicat inventatorul sistemului, Simon Hanl, care a solicitat un brevet pentru acesta.

“Nu am avut decât răspunsuri pozitive”,

a precizat el adăugând că până în prezent au fost efectuate peste 35.000 de astfel de călătorii.

Cererile pentru acest sistem vin din întreaga lume,

“chiar şi din Africa de Sud”,

după cum a declarat tânărul antreprenor din regiune, un entuziast al ciclismului montan, notează AFP, citată de Agerpres.

Karl Morgenbesser este, de asemenea, foarte solicitat de alte staţiuni, curioase să afle cum se pregăteşte Sankt Corona pentru un viitor fără zăpadă.

“Suntem în mod clar inspiraţi de exemplul lor”,

a declarat Marlene Krug, responsabilă pentru dezvoltarea ciclismului montan în Saalbach (vest), care găzduieşte în mod regulat campionate mondiale de mountain biking.

În timp ce unii s-au bazat mult timp pe zăpada artificială, temperaturile au devenit atât de ridicate încât

“diversificarea pe perioada verii a devenit inevitabilă”,

a subliniat Robert Steiger de la Universitatea din Innsbruck, care studiază impactul schimbărilor climatice asupra turismului.

“Iar ciclismul montan este cu siguranţă ceva de care toată lumea este interesată”,

a spus el.

Sankt Corona am Wechsel pare să fi câştigat acest pariu – staţiunea atrage în prezent 130.000 de vizitatori de primăvara până toamna, dar şi apetitul investitorilor, care au achiziţionat hoteluri şi restaurante ce au fost cândva abandonate.