Pastila de știință | Omul a afectat lumea plantelor mai mult decât ultima eră glaciară

Chair și cu câteva mii de ani înainte ca centralele electrice și mașinile să ardă pentru prima dată resursele minerale ale Pământului, bogate în carbon, pentru a obține energia înmagazinată în ele, omenirea începuse deja să transforme viața pe planetă, într-un mod fundamental și deloc subtil. Analizele făcute asupra unor fosile recuperate din întreaga lume, datând de 18.000 de ani, arată că speciile de plante au început să se modifice încă de acum 3.000 – 4.000 de ani și că aceste schimbări s-au accelerat de atunci, potrivit unui studiu publica joi în revista ”Science” și citat de Bloomberg.

Rigoarea științifică îi obligă pe cercetători să se abțină în a atribui în mod formal și direct aceste variațiuni exclusiv intervenției omului, însă subliniază că se poate enunța ”o deducție rezonabilă” cum că schimbările determinate de om ”se apropie sau chiar depășesc în amploare și extindere chiar și tranzițiile profunde ale ecosistemelor asociate cu sfârșitul ultimei perioade glaciare.”

Scurt pe doi, suntem mai influenți pentru lumea vie chiar decât era glaciară.

În urmă cu peste un deceniu, cercetătorii au observat că oamenii au afectat peste 75% din suprafața Pământului care nu este acoperit de gheață, iar acum încearcă să înțeleagă mai bine profunzimea acestor schimbări provocate de om.

Noul studiu publicat în revista ”Science” (”Global acceleration in rates of vegetation change over the past 18,000 years”) a analizat date și fragmente de polen fosilizat adunate în decursul unui întreg secol, utilizând tehnici avansate de datare a carbonului și noi instrumente statistice care le-au permis cercetătorilor să estimeze viteza cu care speciile de plante s-au înlocuit reciproc într-un anumit areal.

De pildă, agricultura umană, într-o formă organizată și premeditată, a apărut pentru prima dată acum aproximativ 8.000 de ani. După circa alte patru milenii, agricultura, precum și celelalte forme invazive de utilizare a terenurilor de către om au început să lase o amprentă globală asupra vegetației spontane.

Modificările vegetației s-au petrecut în mod inegal pe diferitele continente, Europa înregistrând cele mai ridicate viteze de schimbare a speciilor de plante, ”în special în zonele cu activitate agricolă intensă, în prezent și/sau în trecut”, scriu autorii studiului citat. În multe locuri, efectele au fost cumulative, ceea ce înseamnă că modificările din mileniile trecute cauzate de diversele utilizări ale terenurilor continuă să afecteze modul în care speciile de plante apar sau dispar dintr-un anumit areal chiar și în zilele noastre.

Imaginea de ansamblu a schimbării vegetației este una complicată și, deși studiul oferă noi indicii și dovezi clare privind rolul omului în aceste procese, mulți alți factori, cum ar fi schimbările climatice regionale, forțează, de asemenea, rotația speciilor. Ceea ce autorii susțin că se cunoaște fără putință de tăgadă este că toate schimbările pe care le descriu nu pot avea o singură cauză, ci un cumul de cauze și factori care le provoacă.

Dilema eco: încercând să facem bine, nu cumva facem mai mult rău?

Același număr al revistei ”Science” găzduiește un alt articol redactat de doi cercetători americani care atrag atenția că noile date ar putea avea implicații majore asupra eforturilor pe care oamenii le fac și își propun să le facă în continuare pentru a stăvili și a controla schimbările climatice prin plantarea de copaci sau prin folosirea altor metode naturale de captare a dioxidului de carbon.

Autorii, Jonathan Overpeck și David Breshears, susțin că numeroasele campanii de reîmpădurire, organizate de entități publice sau de mari companii, în cadrul unor eforturi de protejare a mediului înconjurător, ar putea face mai mult rău decât bine.

”Visul plantării pe scară largă a copacilor care să înlocuiască reducerea simplă și directă a emisiilor atmosferice de dioxid de carbon poate fi serios compromis”, spun ei.

În plus, multe dintre efectele încălzirii globale se acumulează mai repede decât anticipaseră oamenii de știință din trecut, iar în acest moment asistăm cu toții la schimbare ecologică în formă continuă, care nu contenește, mai ales că omul intervine încă, în mod invaziv, asupra unor ecosisteme majore, așa cum se întâmplă în cazul asaltului în curs de desfășurare asupra pădurilor tropicale

”Noile și noile schimbări climatice sunt un pariu sigur”, arată cei doi.

Ei concluzionează că guvernele ar putea fi nevoite să abandoneze obiectivul de conservare și protecție a terenurilor în forma în care erau odată, în favoarea gestionării acestor terenuri pentru nevoi legate de climă. De pildă, valorificarea deplină a potențialului copacilor de a combate poluarea nu poate să se petreacă decât dacă omul va reuși să țină la distanță factori de risc pe care îi înțelegem încă prea puțin: de la invazia de dăunători sau incendii de vegetație, până la pagubele asupra ecosistemelor cauzate de însăși creșterea temperaturii medii globale, spun aceștia.