Patiseria va salva planeta | Economia mondială se transformă, pe modelul delicioasei gogoși
Un concept economic de dată recentă, din ce în ce mai aplaudat, este cel al ”economiei-gogoașă”, așa cum a fost el descris de economista britanică Kate Raworth, într-o carte apărută în 2017 chiar sub acest titlu: ”Doughnut Economics”. Două capitale europene au adoptat în mod formal noul model economic, care promite deopotrivă bunăstarea oamenilor și salvarea planetei de la dezastru ecologic.
Tot mai multe orașe adoptă noul model economic în formă de ”gogoașă”, în speranța că acesta le va ajuta să își revină în urma crizei provocate de pandemie, dar și în vederea reducerii expunerii la șocurile economice viitoare, potrivit postului american de televiziune CNBC.
Autoarea conceptului, britanica Kate Raworth, consideră că este pur și simplu o chestiune de timp înainte ca ideea ei să fie adoptată de țări la nivel național, nu doar în economiile unor orașe.
Capitala olandeză Amsterdam a devenit primul oraș din lume care a implementat, în mod oficial, economia-gogoașă la începutul lunii aprilie a anului trecut, alegând să lanseze inițiativa într-un moment în care țara avea una dintre cele mai mari rate de mortalitate din lume din cauza pandemiei de coronavirus.
Guvernul local al orașului a anunțat la acea vreme că speră ca astfel nu doar să își revină din criza actuală – despre ale cărei efecte încă nici nu se știa mai nimic -, dar și să evite viitoarele crize.
După cum este subliniat în cartea lui Raworth din 2017, economia-gogoașă își propune să ”acționeze ca o busolă pentru progresul uman”, transformând economia degenerativă a secolului trecut în cea regenerativă a acestui secol.
”Busola este o gogoașă, genul acela de gogoașă cu o gaură în mijloc. Oricât de ridicol ar suna, este singura gogoașă care se dovedește a fi bună pentru noi”, a spus Raworth într-o intervenție telefonică la CNBC.
Obiectivul economiei-gogoașă este acela de a se asigura că nimeni nu va mai fi privat de lucrurile esențiale pentru viața umană cotidiană, începând cu accesul la hrană și la apă, până la nevoi de echitate socială și exprimare politică, garantând, în același timp, că umanitatea nu defectează complet sistemele de susținere a vieții pe Pământ, întâi de toate climatul stabil și solurile fertile.
Gogoașa regenerativă
Folosind diagrama simplă a unei gogoși, Raworth sugerează că inelul exterior reprezintă limita de suportabilitate a Pământului sau așa-numita frontieră de mediu a planetei (environmental ceiling / planetary boundary) – acel punct în care utilizarea colectivă a resurselor începe să aibă un impact negativ asupra planetei.
Inelul interior al gogoșii reprezintă un set de standarde sociale minime, convenite la nivel internațional.
Spațiul dintre cele două inele, adică gogoașa în sine, este descris ca ”locul geometric optim al umanității” (”sweet spot”, în original).
”Vrem să ne asigurăm că toată lumea are acces la resursele fundamentale de care are nevoie pentru a duce o viață cu demnitate, comuniune și cu oportunități. Nimeni nu trebuie să ajungă în gaura din mijloc”, spune Raworth.
Modelul, care a fost apreciat și de Papa Francisc, a primit un plus de atenție pe fondul crizei sanitare globale.
Cercetătorii în economie care pledează pentru o nouă abordare susțin că sistemul economic actual sacrifică atât oamenii, cât și mediul, într-un moment în care totul, de la schimbarea ciclurilor meteorologice la creșterea nivelului mării, are un impact global, pentru toți și pentru fiecare, de o magnitudine fără precedent.
Declicul
Așa-numitul ”Doughnut Economics Action Lab”, sau DEAL, a început în decembrie 2019 să lucreze cu factorii de decizie politică din Amsterdam pentru a adapta conceptul global al gogoșii într-un model specific și potrivit pentru un oraș, a spus Raworth. Apoi, municipalitatea a adoptat în mod oficial modelul la 8 aprilie 2020.
“La început am avut unele îndoieli în ceea ce privește calendarul”, a declarat Marieke van Doorninck, viceprimar al orașului Amsterdam, pentru CNBC.
”În cele din urmă, s-a dovedit că oamenii își doreau enorm idei pentru a ne reconstrui economia după criză. Strategia noastră circulară este un instrument pentru a ne asigura că nu ne vom întoarce la «business as usual», ci așteptăm cu nerăbdare o modalitate de a ne modela economia într-un mod diferit.”
La o lună și jumătate de la anunțul Amsterdam-ului, Raworth anunța că decidenții din consiliul local de la Copenhaga au început să analizeze conceptul. Capitala Belgiei, Bruxelles, a adoptat ”gogoașa” la sfârșitul lunii septembrie, în timp ce orașul canadian Nanaimo a votat, în decembrie, pentru a le urma exemplul.
Raworth a declarat că în fiecare săptămână tot mai multe orașe din întreaga lume contactează birourile de la DEAL, iar munca ”laboratorului” continuă alături de parteneri din Costa Rica, India, Bangladesh, Zambia și Barbados, printre altele.
”Amsterdam a fost întotdeauna un oraș pionier. Îi place statutul acesta de pionierat, ceea ce reprezintă cu adevărat un atribut strălucit, pentru există multe orașe care nu vor să și-l asume. Acestea vor porni din loc doar când îi vor vedea pe ceilalți că o fac”, spune Raworth.
Ea mai adaugă:
”Dacă ai trei, patru, cinci strategii separate, toate încercând să se conecteze între ele, pur și simplu nu o să funcționeze. Ei, bine, când au întâlnit conceptul de gogoașă, și-au spus: «Aha, acesta este un concept care stă deasupra tuturor celorlalte și poate fi cadrul a tot ceea ce vrem noi să facem.»”
Van Doorninck, care este responsabilă cu dezvoltarea spațiului urban și cu sustenabilitatea în cadrul municipalității din capitala olandeză, a declarat că strategia circulară a orașului se concentrează asupra zonelor în care administrația locală ”poate face cu adevărat diferența”.
Lista acestor zone cuprinde fluxurile de deșeuri alimentare și organice, bunurile de consum și mediul construit.
Drept urmare, orașul a vizat o reducere cu 50% a risipei de alimente până în 2030, a implementat măsuri pentru a facilita scăderea consumului de resurse de către locuitori (de exemplu, prin înființarea de magazine second-hand și servicii de reparații, ușor accesibile și funcționale, în următorii trei ani ) și a făcut presiuni pentru ca firmele de construcții să construiască cu materiale sustenabile.
”Suntem foarte mândri că suntem un exemplu pentru alte orașe și foarte bucuroși să răspândim mesajul. Nimic nu convinge precum o face succesul. Ar fi o veste foarte bună pentru atât de mulți oameni dacă gogoașa noastră din Amsterdam va avea succes, pentru că va îndemna și alte orașe, țări și instituții să înceapă să implementeze acest model”, a spus van Doorninck.
Gogoșeria își crește producția
La vreo cinci luni după ce Amsterdam-ul anunța că pariază pe gogoașă pentru a-și reveni după criza sanitară, regiunea Bruxelles a îmbrățișat și ea modelul, în mod formal, folosindu-l ca etalon al tranziției orașului către o economie sustenabilă și prosperă.
Barbara Trachte, secretar de stat pentru regiunea Bruxelles-ului, a declarat pentru CNBC că o caracteristică importantă a gogoșii bruxelleze a fost ”dinamica sa profund participativă”.
Trachte, șefă a serviciului public responsabil pentru tranziția economică și cercetarea științifică în regiunea Bruxelles, a declarat că modelul întruchipează o ”schimbare de paradigmă” și ajută la modelarea eforturilor regiunii de a privi economia în mod diferit.
”Cred că oamenii înțeleg puterea teoriei gogoșilor, pentru a regândi vechile mantre economice. Le oferă un impuls pozitiv, un fel de atitudine proactivă, de tipul ”«hai, la treabă!», care poate mișca și munții din loc. Iar dacă regiunea Bruxelles va putea contribui să arate și celorlalți această cale corectă, atunci cu atât mai bine”, spune Trachte.
Raworth a încercat să își explice de ce unele zone sunt mai dispuse să adopte modelul decât altele. Ea crede că există ceva în dinamismul, amploarea și energia unui oraș care poate să explice deschiderea spre inovație și experiment. Raworth mai crede că este vorba și despre acel sentiment de mândrie civică locală, care îi face pe oameni să se identifice mai degrabă cu orașul de unde vin, decât cu națiunea din care fac parte, lucru valabil cel puțin în Marea Britanie, pe care o cunoaște cel mai bine.
”Ar putea fi vorba și despre vizibilitatea unui oraș. Toată lumea poate să vadă ce se întâmplă atunci când edilii dintr-un oraș vopsesc linii galbene pe stradă sau mută benzile auto sau benzile de biciclete. Toți pot să vadă cum schimbă acest lucru orașul”, a adăugat ea.
Întrebată dacă crede că modelul economiei-gogoașă va fi adoptat în curând la nivel național, Raworth a răspuns: ”Da, da”.
”Tot ce se întâmplă se datorează faptului că oamenii dintr-un anumit loc au văzut gogoașa și și-au spus: «credem că ne-ar putea ajuta». Deci, totul este atras de factorii de schimbare locali. Noi vom merge oriunde apare energie care ridică, creează. Cunoaștem puterea inspirației partenerilor noștri, așa că atunci când Amsterdam-ul a pornit la drum, asta a declanșat mult interes în diverse alte locuri”, a mai spus Raworth.










