Patru țări UE solicită Bruxellesului să reducă presiunea pieței carbonului asupra industriei
Patru țări ale Uniunii Europene îndeamnă Comisia Europeană să regândească o parte din reformele planificate ale pieței carbonului, avertizând că unele industrii s-ar putea confrunta cu o presiune concurențială serioasă în temeiul unor reguli mai stricte privind emisiile care urmează să intre în vigoare între 2026 și 2030, potrivit unui document consultat de Euronews.
În joc este piața carbonului din blocul comunitar, Sistemul de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), care impune companiilor din industria grea să plătească pentru poluarea cu carbon asociată emisiilor lor. Comisia va revizui în curând principalul său instrument de politică climatică, care a suferit atacuri repetate din partea mai multor țări și industrie din UE din cauza creșterii prețurilor la electricitate și a pierderii competitivității față de China și SUA.
În document, Estonia, Franța, Germania și Spania avertizează că noua metodă propusă de Comisia Europeană pentru calcularea permiselor de carbon gratuite ar putea obliga companiile să reducă emisiile mai rapid decât pot gestiona în mod realist multe industrii.
Reacția lor vine ca răspuns la intenția recentă a Comisiei de a acorda industriilor mai puține permise de poluare gratuite, o măsură care a fost implementată pentru a le ajuta să rămână competitive cu țările cu reguli climatice mai slabe.
„Acest lucru riscă să accelereze delocalizarea industriei noastre, având în vedere contextul actual”,
a declarat ministrul francez al Industriei, Sébastien Martin, în timpul reuniunii miniștrilor industriei de joi la Bruxelles.
„Nu văd cum poate industria chimică să absoarbă o creștere de 3 miliarde de euro a taxelor datorată acestor criterii de referință.”
Comisia a îndemnat țările UE să accepte suprataxa, menționând că veniturile ETS vor fi redirecționate către guverne pentru a investi în decarbonizarea industrială. Cu toate acestea, ministrul francez a susținut că executivul UE nu a furnizat „niciun fel de calendar specific” sau „analiză juridică”.
„Nu putem pur și simplu să acceptăm promisiuni. Avem nevoie de ceva concret”,
a adăugat Sébastien.
Ministrul estonian al Industriei, Erkki Keldo, a subliniat că fondurile UE destinate decarbonizării industriale trebuie să țină cont atât de „echilibrul geografic”, cât și de „nevoile economiilor mici”.









