Petrol contra carne (de tun): Rusia a trimis 1 milion de barili de țiței în Coreea de Nord
Pe baza imaginilor din satelit consultate de organizația britanică Open Source Center, Rusia ar fi putut să trimită către Coreea de Nord peste un milion de barili de petrol începând din luna martie a acestui an, relatează BBC, citând datele organizației. Potrivit experților britanici și ministrului de Externe de la Londra, David Lammy, acesta este modul în care Rusia plătește pentru sprijinul militar pe care îl primește din Coreea de Nord, constând nu doar în armament și echipamente militare, ci și în soldați trimiși pe front.
Pe baza imaginilor satelitare din ultimele 8 luni, 43 de nave nord-coreene au acostat în apropierea unui hub rusesc de distribuție a petrolului din Orientul Îndepărtat. Imaginile arată că navele acostaseră descărcate, însă, cel mai probabil, au părăsit țărmul pline.
Acest lucru contravine sancțiunilor ONU impuse Coreei de Nord – parafate inclusiv de Rusia, chiar în calitate de membru permanent al Consiliului de Securitate. Sancțiunile împotriva Phenian-ului au fost instituite pentru a-i împiedica pe nord-coreeni să dezvolte arme nucleare. Potrivit deciziei ONU, Coreea de Nord nu poate cumpăra petrol de pe piață, ci doar în baza unor aranjamente al căror plafon maxim anual total este de 500.000 de barili pe an.
Potrivit șefului diplomației britanice, David Lammy, Rusia nu doar că își alimentează astfel propria mașină de război, ci pune în pericol securitatea Peninsulei Coreene.
Deși majoritatea consumatorilor casnici din Coreea de Nord se alimentată cu cărbune, fabricile de armament, vehiculele militare și mașinile folosite de elita politică de la Phenian au nevoie de petrol, iar ajutorul rușilor este o mană cerească pentru nord-coreeni.
Deși cota este de doar o jumătate de milion de barili pe an, consumul Coreei de Nord este estimat la 9 milioane de barili de petrol pe an, aprovizionarea făcându-se constant de pe piața neagră, în operațiuni riscante, costisitoare și consumatoare de timp. Mai mult, țițeiul primit de la ruși este, cel mai probabil, de o calitate mai bună decât cel obținut de pe piața neagră. În plus, importurile sunt gratuite. Mai exact, plătite prin sprijin militar, nu cu bani.
Potrivit cercetătorilor de la Open Source Center, operațiunile ruso-nord-coreene înseamnă încălcarea limpede a sancțiunilor care limitează importurile de petrol ale Coreei de Nord, dar aceasta este doar o parte din problemă. Pe baza analizei citate, mai multe nave de transport sunt trecute separat pe lista sancțiunilor ONU, așa că, în principiu, Rusia ar fi obligată să le confiște de îndată ce intră în apele sale teritoriale.
Anterior, Rusia a declarat că sprijină interesele comune pe care le împărtășește cu Coreea de Nord, dar, în calitate de membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU,
”… acordă o atenție sporită și specială problemelor legate de pacea și securitatea Peninsulei Coreene și respectării deciziilor Consiliului de Securitate al ONU care vizează reducerea amenințărilor de securitate”.
În realitate, în luna martie a acestui an, Rusia și-a folosit dreptul de veto din Consiliul de Securitate al ONU și a respins prelungirea mandatului grupului de experți care supraveghează respectarea regimului de sancțiuni împotriva Coreei de Nord, mandat care a expirat pe 30 aprilie.
Ulterior, Rusia și Coreea de Nord au semnat un acord strategic în luna iunie, iar relația dintre cele două țări este din ce în ce mai strânsă. Cu ocazia semnării acordului, Putin a făcut prima vizită a unui președinte rus în Coreea de Nord, după 24 de ani. În timpul întâlnirii celor doi, Kim Jong-un a declara că sprijină ferm războiul purtat de Moscova împotriva Ucrainei.
Totodată, potrivit presei de stat nord-coreene, președintele rus a promis să elaboreze un acord comercial și de securitate cuprinzător între cele două țări, negrevat de vreo interferență a așa-numitului ”Occident colectiv”.
În cadrul cooperării, Rusia va oferi Coreei de Nord petrol și exemplare de animale pentru grădina zoologică de la Phenian, în schimbul armelor, rachetelor balistice, muniției și, poate cel mai important, soldați.
Potrivit Pentagonului, în prezent se află în teren 11.000-12.000 de soldați nord-coreeni în Rusia, aceștia luptând deja pe frontul ucrainean, deși Moscova a negat acest fapt.
SUA și Coreea de Sud estimează că Phenian-ul a trimis Moscovei 16.000 de containere pline cu obuze de artilerie și rachete, în condițiile în care rămășițe ale rachetelor balistice nord-coreene explodate au fost recuperate și identificate pe câmpul de luptă din Ucraina.
Guvernul sud-coreean a transmis pentru BBC că ”va răspunde cu severitate la încălcarea rezoluțiilor Consiliului de Securitate al ONU de către Rusia și Coreea de Nord”.
Cea mai mare îngrijorare a Seul-ului este că Moscova ar putea să le ofere nord-coreenilor acces la tehnologia care i-ar ajuta să își dezvolte sateliții de spionaj și rachetele balistice. De altfel, luna trecută, ministrul apărării de la Seul, Kim Yong-hyun, a declarat că există ”mari șanse” ca Phenian-ul să fi cerut un astfel de ajutor:
”Dacă îți trimiți oamenii să moară într-un război străin, un milion de barili de petrol nu pare să fie tocmai o recompensă suficientă”,
apreciază Go Myong-hyun, cercetător senior la Institutul pentru Strategia de Securitate Națională din Coreea de Sud, pentru BBC.
Andrei Lankov, expert în relațiile dintre Coreea de Nord și Rusia la Universitatea Kookmin din Seul, este de aceeași părere:
”Mă obișnuisem să cred că nu era în interesul Rusiei să împărtășească tehnologia militară cu alții, dar este foarte posibil ca aceste calcule să nu mai fie de actualitate. Rușii au nevoie de trupe, iar asta le oferă nord-coreenilor mai multă pârghii de negociere.”









