Piaţa tichetelor are şanse să marcheze un record istoric în acest an (analiză Frames)

Piaţa tichetelor de masă are şanse să marcheze, un 2024, un record istoric, de peste 7 miliarde de euro, cu condiţia ca statul să ofere predictibilitate fiscală, să susţină dreptul firmelor de a le oferi angajaţilor fără să le impună noi taxe şi impozite, arată o analiză Frames, citată de news.ro.

Începând cu 1 ianuarie 2024, valoarea tichetelor de masă a crescut de la 35 la 40 de lei, astfel că, pentru cei care au normă întreagă de muncă, acestea asigură un venit suplimentar de 880 lei.

”Este una dintre puţinele măsuri menite să susţină puterea de cumpărare a angajaţilor, într-un an în care inflaţia va continua să fie la un nivel ridicat, de 6% (conform prognozei bugetare), iar creşterile salariale vor fi, în multe domenii, sub acest procent. În sectorul bugetar, statul va oferi o creştere salarială de 5%, în marea majoritate a sectoarelor, iar în economia privată sunt foarte puţine companii care vor oferi angajaţilor creşteri salariale peste nivelul inflaţiei”, afirmă analiştii Frames.

Potrivit unei analize realizată de compania de consultanţă, valoarea programului de tichete de masă ar putea depăşi, în acest an, 31,68 miliarde de lei, luând în calcul o medie de 40 de lei/tichet/22 de zile pe lună.

”Sunt peste 3 milioane de beneficiari care îşi vor putea vedea veniturile mai mari cu 880 de lei, în cazul unei norme complete de muncă. Adăugaţi şi valoarea tichetelor cadou, a celor de studii, vacanţă şi a celorlalte tipuri de tichete şi am putea ajunge, în 2024, la un stimul de peste 35 miliarde de lei, adică aproape 7 miliarde de euro.  E un pas semnificativ pentru susţinerea puterii de cumpărare în condiţiile în care, să nu uităm, consumul reprezintă principalul motor al economiei”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.

În condiţiile în care, în acest an, pe fondul provocărilor generate de creşterea taxelor şi mai ales de inflaţie, multe dintre firme nu îşi vor permite să crească salariile, tichetele se anunţă a fi o variantă optimă pentru a-şi fideliza angajaţii.

O cercetare realizată de Frames, la finele anului trecut, arăta că 66,7% dintre managerii intervievaţi declarau că vor suporta din bugetul propriu (al firmelor) taxarea cu 10% a tichetelor de masă, măsură intrată în vigoare la 1 ianuarie.

”E un semnal important, care arată că firmele îşi doresc să îşi protejeze angajaţii în faţa efectelor creşterii taxelor şi a inflaţiei, iar tichetele reprezintă un instrument eficace în condiţiile în care taxele salariale sunt în continuare foarte mari raportat la media regională”, arată analiza.

Potrivit analiştilor, efectele acestui fenomen se vor vedea inclusiv în afacerile celor trei mari jucători din piaţă – UP România SRL, Edenred Romania SRL şi Pluxee România (fosta Sodexo Pass).

Pe fondul creşterii numărului firmelor interesate să ofere tichete, afacerile acestora ar putea depăşi, în 2024, nivelul de 600 milioane de lei (estimare Frames).

În 2022, potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor, cifra de afaceri a celor trei companii a depăşit 524,3 milioane lei (profit cumulat de 317,5 milioane lei), iar în 2023, estimările Frames indică o valoare de 550 milioane lei.

Spre comparaţie, în 2012, cele trei firme raportau afaceri de 149,2 milioane de lei.

„E o piaţă care creşte semnificativ şi sănătos, cu efecte benefice. Poate cel mai mare atuu este că tot mai multe firme fiscalizează, practic, toate beneficiile oferite angajaţilor (tichete de masă, cadou, vacanţă etc.) în loc să ofere bani în plic, prin ocolirea taxelor”, arată analiza Frames.

Piaţa tichetelor are şanse să crească semnificativ în următorii ani, în condiţiile în care sunt peste 1,5 milioane de angajaţi care încă nu beneficiază de aceste forme de susţinere financiară.

”Ce ar însemna ca toţi cei aprox. 5,5 milioane de angajaţi înregistraţi în REVISAL să primească tichete de masă? Ar fi o afacere excelentă pentru salariaţi, dar şi pentru stat, pentru că ar susţine, practic, puterea de cumpărare, mai ales în contextul inflaţiei din 2024 şi a provocărilor majore ce ne aşteaptă în 2025, un an în care vom deconta economic toate efectele creşterilor de taxe şi măsurilor luate în ultimii ani”, se întreabă Negrescu.

Potrivit acestuia, statul ar trebui să mizeze pe acest sistem prin facilităţi fiscale şi nu prin creşterea taxelor. Nevoia de predictibilitate fiscală este esenţială pentru dezvoltarea acestui sistem de facilităţi pentru angajaţi.

”Dincolo de taxarea de 10% a tichetelor, de la 1 ianuarie, sperăm să nu mai vedem alte artificii fiscale, pentru că orice decizie de creştere a taxelor va determina tot mai multe companii să renunţe la a oferi tichete angajaţilor.

În plus, e nevoie ca statul să elucideze şi problema comisioanelor operatorilor din domeniu, plafonate pînă la finele lunii ianuarie la 2%. Este esenţial să creăm condiţiile unei concurenţe reale în domeniu, care să fie benefică pentru firme şi angajaţi”, a mai spus acesta.

Potrivit rezultatelor Barometrul de opinie în rândul investitorilor, dezvoltat de Frames în perioada 8-10 decembrie 2023, la care au răspuns 1082 de antreprenori, manageri şi angajaţi cu funcţii de răspundere din domenii diverse, precum IT&C, Asigurări, Echipamente, Materii prime, Energie, FMGC sau Turism, 52,6% dintre investitori au declarat că vor pune la dispoziţia angajaţilor variante de beneficii extrasalariale, în tentativa de a securiza forţa de muncă.

66,7% dintre firme vor oferi, în primul rând, tichete de masă, urmate de tichetele cadou, voucherele de vacanţă, cursurile de pregătire şi pachetele de servicii de sănătate şi sport.

În România, potrivit unui studiu de percepţie privind biletele de valoare, derulat de Asociaţia Profesională a Emitenţilor de Tichete (APET), tichetele de masă sunt cel mai apreciat beneficiu extrasalarial oferit angajatilor.

Conform unui Studiu realizat de Academia Română, fiecare leu acordat în tichete de masă aduce încasări bugetare suplimentare de 40 de bani, iar pentru fiecare leu de contribuţii sociale scutite de la plată sunt injectaţi în economia locală aproape 4 lei.

Mai mult, tichetele de masă aduc la bugetul public venituri bugetare echivalente cu o rată de impozitare de circa 40%, iar la 380.000 de lei cheltuiţi prin tichete de masă se creează un loc nou de muncă.

Potrivit analiştilor de la Frames, Guvernul are datoria de a rezolva şi problema adaosurilor comerciale la produsele alimentare de bază, acolo unde, dincolo de ieftinirile conjuncturale, am asistat la efecte nedorite precum creşterea importurilor de alimente de bază.

”Plafonarea adaosului a adus efecte pozitive pentru populaţia săracă, dar a creat efecte negative în sectorul agroalimentar. Cred că statul ar trebui să se decidă în privinţa acestui program – dacă îl va prelungi sau îl va transforma într-un alt instrument de protecţie socială. O soluţie optimă ar putea fi acordarea unor tichete sociale dedicate exclusiv achiziţiei de alimente de bază, mai cu seamă că infrastructura cardurilor sociale există deja”, a mai spus Negrescu.

Dezvoltarea unui astfel de program s-ar înscrie şi în tendinţele la nivel internaţional subliniate de Organizaţia Mondială a Comerţului care estima, într-o analiză, că statele ar trebui să se folosească de soluţia tichetelor pentru a ajuta populaţia vulnerabilă.

”Un astfel de sistem prin care ar putea fi acordate subvenţii pentru consumatori, orientate către cei mai săraci, ar putea reprezenta un instrument practic instrument practic pentru factorii de decizie politică în vederea îmbunătăţirii accesului la alimente. O astfel de schemă ar putea oferi unele elemente comune în cadrul politicilor naţionale în schimbul asistenţei financiare şi ar putea lega elemente de asistenţă tehnică, monitorizare şi evaluare a programelor”, arată OMC.

O astfel de schemă a fost de fapt propusă de Consiliul Mondial al Alimentaţiei în iunie 1980, ca parte a unui program mai larg de iniţiativă mai amplă de eradicare a foametei.

Sistemul, care urma să se numească “Drepturi alimentare internaţionale”, ar fi trebuit să fie concepută ca “un instrument de sponsorizare a subvenţiilor şi a distribuţiei de alimente”.

În Statele Unite, un astfel de program – Programul de asistenţă nutriţională suplimentară (SNAP, anterior bonuri de masă), dezvoltat ca un parteneriat public-privat, a generat efecte pozitive.

Potrivit datelor statistice, SNAP a ajuns să reprezinte, în foarte scurt timp, aproximativ 8% din alimentele pe care familiile americane le cumpără.

”Participanţii cumpără alimente cu ajutorul beneficiilor SNAP de la aproximativ 248.000 de comercianţi cu amănuntul – de la supermagazine la pieţe agricole – din întreaga ţară. Prin creşterea puterii de cumpărare a gospodăriilor cu venituri mici, astfel încât acestea să poată cumpăra alimentele de care au nevoie direct de la magazine, SNAP integrează gospodăriile marginalizate din punct de vedere economic, aproape fără cheltuieli administrative guvernamentale rezultate din distribuţia alimentelor”, afirmă o analiză a acestui program.

Printre altele, programul SNAP a impus standarde naţionale cu privire la produsele care pot fi cumpărate cu SNAP şi la modul în care se utilizează beneficiile.

Această uniformitate a promovat eficienţa şi a limitat costurile pentru sectorul privat. Comercianţii cu amănuntul cu mai multe locaţii şi prezenţă în mai multe state au putut utiliza practici operaţionale şi echipamente uniforme în toate magazinele lor.

„Avem acum un program cu produse aprobate la nivel naţional, care este consecvent de la un stat la altul. Evoluţia către tranzacţii electronice 100% interoperabile a făcut programul mult mai uşor de operat şi de respectat şi mult mai simplu pentru clienţi”, a declarat Jennifer Hatcher, Chief Public Policy Officer şi Senior Vice President al FMI (Food Marketing Institute), o asociaţie comercială care reprezintă comercianţii cu amănuntul şi angrosiştii de produse alimentare.

Analiza Frames a fost realizată pe baza datelor de la Registrul Comerţului, Ministerului Finanţelor, REVISAL, CNP, FMI, SNAP, Eurostat şi surse proprii. Opiniile şi estimările financiare legate de dinamica pieţei aparţin companiei de consultanţă.