Porturile din Europa, rol-cheie în strategia ambițioasă a UE privind energia curată

,
Autor:    -  
rotterdam, skyline, port city
Fotografie de ivArt pe Pixabay

Timp de citire: 3 minute

Porturile din Europa se întrec pentru a câștiga un rol-cheie în strategia ambițioasă a blocului comunitar privind clima, în timp ce încearcă să se transforme din puncte de intrare pentru importurile de combustibili fosili în clustere industriale pentru energie curată, potrivit Bloomberg.

În cel mai mare port maritim din regiune, Rotterdam, autoritățile portuare și marile companii energetice dezvoltă o rețea la scară largă care va include energie curată furnizată de parcuri eoliene offshore, precum și producția de hidrogen și conducte pentru a transporta combustibilul către producătorii de la fața locului și din interior.

Uniunea Europeană contribuie la finanțarea transformării ecologice a blocului: Aceasta a alocat deja peste 16 miliarde de euro (17,4 miliarde de dolari) pentru proiecte legate de hidrogen și va acorda un alt ajutor de 5 miliarde de euro pentru inițiative transfrontaliere cheie în jurul lunii noiembrie.

“Porturile vor fi mai mult decât lideri în tranziția energetică; ele vor contribui la ecologizarea Europei și vor declanșa o schimbare curată în acest sector la nivel mondial”, a declarat Ruud Kempener, membru al biroului politic al comisarului european pentru energie. “Producția de hidrogen poate fi dezvoltată acolo cu ajutorul energiei eoliene și apoi distribuită în întreaga Europă. Porturile fac deja tranziția către surse de energie curată, la fel ca și industria din jurul porturilor.”

Ca parte a strategiei sale RePowerEU de renunțare la combustibilii fosili ruși și de accelerare a tranziției ecologice, UE, formată din 27 de țări, s-a angajat să producă 10 milioane de tone de hidrogen regenerabil – obținut cu ajutorul energiei regenerabile care descompune moleculele de apă – și să importe alte 10 milioane de tone până în 2030. Porturile vor juca un rol strategic în dezvoltarea pieței, atât ca hub-uri pentru importuri, cât și ca investitori în infrastructura de producție, stocare și distribuție a hidrogenului.

Potrivit unui studiu realizat de Deloitte Belgia, până în 2050, până la 42% din cererea totală de hidrogen din UE ar putea fi localizată în zonele portuare, determinată în principal de industrii și de sectorul transportului maritim internațional. Hidrogenul are potențialul de a înlocui gazele naturale în generarea de căldură pentru procesele industriale și de a deveni un important vector energetic în aviație, în transportul maritim și în transportul rutier greu.

Portul Rotterdam intenționează să furnizeze părții de nord-vest a continentului cel puțin 4,6 milioane de tone de hidrogen până la sfârșitul acestui deceniu, contribuind astfel la aproape un sfert din obiectivul global al UE.

În cadrul unui proiect cofinanțat de guvernul olandez și de companii precum Shell, BP și Air Liquide, instalațiile de producție, sau electrolizoarele, vor fi amplasate pe 24 de hectare de terenuri recuperate în apropierea râului Maas, sau Maasvlakte, și vor fi alimentate de parcuri eoliene offshore. Proiectul urmează să fie gata până în 2025, iar portul se așteaptă ca, în cele din urmă, capacitatea sa să ajungă la 2-2,5 gigawați până în 2030, devenind cel mai mare sit de producție de electroliză din UE.

“RePowerEU necesită o cantitate uriașă de hidrogen, este halucinant”, a declarat Nico Van Dooren, director pentru dezvoltarea de noi afaceri și portofoliu în cadrul portului Rotterdam. “Există o cerere tot mai mare de hidrogen verde din partea diferitelor industrii și va continua să crească.”

Fabricile de hidrogen din Rotterdam vor fi conectate la rafinăriile din port printr-o rețea de conducte în valoare de până la 1,5 miliarde de euro, potrivit estimărilor portului. Gasunie, operatorul olandez de stat pentru infrastructura energetică, s-a angajat deja să investească 100 de milioane de euro în aceste legături. În următoarea etapă, portul dorește să extindă rețeaua și, până în 2027, să transporte hidrogenul verde prin Belgia și Germania, prin așa-numitul coridor Delta Rinului, o conductă de aproape 300 de kilometri.


Google News  Fiți la curent cu ultimele noutăți! Urmăriți AFACERI.news și pe Google News!