Strategia Washingtonului pentru arhitectura de securitate în Orientul Mijlociu post-conflict

Administrația Trump a început să lucreze la o strategie postbelică pentru Orientul Mijlociu, vizând remodelarea echilibrului de putere în regiune prin intensificarea presiunii asupra Teheranului și extinderea normalizării relațiilor dintre Israel și țările vecine, a relatat Axios, citând doi oficiali americani și alte două surse familiarizate cu situația, transmite Euronews.

Publicația americană a precizat că planul se află încă în stadiu incipient, dar că ar putea defini politica SUA față de Orientul Mijlociu pentru restul mandatului președintelui Donald Trump la Casa Albă.

Sursele anonime au declarat pentru Axios că, în cadrul planului, au fost discutate trei piloni principali: crearea unei „alinieri regionale” între aliații SUA pentru a descuraja și a limita Iranul, eforturile de a atenua consecințele regionale ale atacurilor din 7 octombrie 2023 asupra Israelului și extinderea Acordurilor Abraham, concomitent cu urmărirea normalizării relațiilor dintre Israel și Arabia Saudită.

Discuțiile privind acest plan – care vor fi probabil influențate atât de viitoarele alegeri de la jumătatea mandatului din SUA, cât și de alegerile legislative din octombrie din Israel – au vizat, de asemenea, posibilitatea ca SUA să acționeze în calitate de garant al respectivei alinieri regionale, eforturile pentru un acord de securitate între Israel și Siria, precum și implementarea următoarei etape a planului lui Trump pentru Gaza.

Strategia de aliniere regională nu ar reprezenta o schimbare majoră în politica SUA, întrucât administrațiile succesive de după Revoluția Iraniană din 1979 au urmărit să limiteze influența regională a Teheranului prin consolidarea relațiilor și a alianțelor cu statele din Golf.

Totuși, Washingtonul ar putea încerca să transforme aceste eforturi într-un cadru mai structurat, care să includă o coordonare mai strânsă în domeniul apărării și securității între aliați, pe fondul a ceea ce SUA percep drept o schimbare a echilibrului de putere regional în contextul războiului legat de Iran.

Promovarea unui acord de normalizare a relațiilor între Arabia Saudită și Israel este un obiectiv urmărit de Washington de ani de zile, dar care a stagnat, întrucât Riadul a condiționat orice demers în această direcție de progrese concrete către soluționarea situației din Gaza și crearea unui stat palestinian.

Aceste eforturi se bazează pe „Acordurile Abraham”, convenite în 2020 în timpul primei administrații Trump, care au normalizat relațiile dintre Israel, pe de o parte, și Emiratele Arabe Unite, Bahrain, Maroc și Sudan, pe de altă parte.

De atunci, Washingtonul a depus eforturi pentru a extinde cercul țărilor care aderă la aceste acorduri, considerându-le unul dintre instrumentele de remodelare a relațiilor și alianțelor din Orientul Mijlociu și de reducere a influenței Iranului și a aliaților săi în regiune.

Cel de-al doilea pilon, care vizează gestionarea repercusiunilor regionale ale atacului grupării militante Hamas din 7 octombrie și ale războiului ulterior din Fâșia Gaza, ar putea aborda problema prin trei modalități principale.

În primul rând, trecerea la următoarea etapă a planului lui Trump pentru Gaza, care, potrivit unor relatări anterioare, include măsuri pentru reconstrucția Fâșiei, dezarmarea Hamas și instituirea unei administrații de tranziție.

O a doua direcție ar putea fi efortul de a ajunge la un acord de securitate între Israel și Siria, pe fondul schimbărilor politice majore din Siria survenite după prăbușirea regimului lui Bashar al-Assad la sfârșitul anului 2024, precum și al încercărilor noilor autorități de a reconfigura relațiile regionale și internaționale ale țării.

În al treilea rând, implementarea unui acord între Israel și Liban care să limiteze capacitățile militare ale Hezbollah. Acest demers face parte din eforturile legate de acordul de încetare a focului convenit de Israel și grupare în 2024, care prevedea retragerea luptătorilor Hezbollah la nord de râul Litani și desfășurarea armatei libaneze în sudul țării. De atunci, Israelul a acuzat Hezbollah că încearcă să-și reconstruiască capacitățile militare, în timp ce Libanul a continuat să raporteze lovituri aeriene israeliene pe teritoriul său.

Un plan definitiv nu a prins încă contur

În timp ce procesul de planificare continuă, una dintre surse a declarat pentru Axios că acesta nu a fost încă finalizat.

„Lucrează la el, dar nu este încă gata”,

au spus acestea, adăugând:

„Ideea este de a corela o serie de aspecte din regiune — cum să se creeze o aliniere regională după război. Rămâne neclar dacă toți aliații SUA din regiune vor susține acest demers.”