Prăbușirea Credit Suisse, investigată de legislatorii elvețieni

O anchetă parlamentară elvețiană, care va începe în această săptămână, își propune să stabilească ce a mers prost înainte de căderea dramatică a Credit Suisse, cândva a doua cea mai mare bancă din Elveția, potrivit Reuters.

Cea de-a cincea astfel de anchetă din istoria modernă a țării va avea loc după ce Parlamentul a respins, printr-un vot în mare parte simbolic, pachetul de salvare de 109 miliarde de franci elvețieni (122 de miliarde de dolari) conceput de guvern pentru a permite preluarea băncii în dificultate de către UBS.

“Va fi un memento pentru Elveția că nu putem continua ca și cum nimic nu s-a întâmplat”, a declarat Peter V Kunz, profesor de drept comercial la Universitatea din Berna.

Iată ce știm despre investigație și câteva dintre întrebările care rămân cu privire la funcționarea acesteia:

• Comisia formată din 14 membri se va concentra pe acțiunile autorităților înainte și în timpul preluării de urgență a Credit Suisse, mai degrabă decât pe rolul conducerii acesteia.
• Comisia va examina comportamentul cabinetului elvețian, al ministerului de finanțe și al altor organisme de stat, cum ar fi autoritatea de reglementare a pieței financiare FINMA și Banca Națională a Elveției.
• Ancheta nu este un proces judiciar, dar poate furniza material pentru cazurile lansate în urma colapsului, dacă descoperă discrepanțe sau informații noi.
• Printre acestea se numără procesele intentate împotriva FINMA în legătură cu decizia sa de a reduce la zero 16 miliarde de franci din obligațiunile AT1, precum și de către investitorii Credit Suisse în legătură cu raportul de schimb de acțiuni cu UBS.

ÎNTREBĂRI CHEIE

O întrebare esențială va fi dacă FINMA, Ministerul de Finanțe și banca centrală ar fi trebuit să intervină mai devreme.

Era evident că Credit Suisse se afla în dificultate în ultimii doi ani, după o serie de scandaluri, iar la sfârșitul anului 2022 clienții și-au retras masiv banii.

Cât de mult știau autoritățile? Ce îi spunea banca autorității de reglementare și cât de mult împărtășea cu guvernul?

Ar fi putut banca centrală să facă mai mult, de exemplu, promițând Credit Suisse lichidități nelimitate pentru a liniști clienții și pentru a opri ieșirea de fonduri?

REZULTAT

Se așteaptă ca ancheta să își rezume constatările într-un raport, în care să facă recomandări guvernului și parlamentului și, probabil, să sugereze remedii specifice.

Este puțin probabil ca acesta să aprofundeze recomandările tehnice, cum ar fi ratele de capital, ci să se concentreze asupra modului în care FINMA poate deveni mai eficientă, de exemplu, prin acordarea de puteri mai mari.

De asemenea, ar putea lua în considerare acordarea mai multor competențe băncii centrale pentru a supraveghea marile bănci, în special în contextul în care noua UBS are un bilanț de două ori mai mare decât economia elvețiană.

Întrucât Comisia nu poate elabora noi legi, orice modificare va trebui să treacă prin Parlament.

PUTERE

Comisia de anchetă este cel mai puternic instrument al Parlamentului. Aceasta va avea acces la procesele-verbale ale ședințelor guvernamentale și la alte informații confidențiale, iar cei care lucrează pentru guvern, administrația federală, autoritatea de reglementare sau banca centrală trebuie să participe la audierile sale.

Nu este clar dacă directorii de la Credit Suisse și UBS sunt obligați să se prezinte dacă li se cere, dar se așteaptă ca aceștia să o facă din cauza presiunii politice și publice intense.

Comisia a declarat că nu poate comenta cu privire la persoanele care au apărut în fața sa până când nu își va încheia activitatea.

BUGET ȘI OPERAȚIUNI

Comisia dispune de 5 milioane de franci pentru a-și înființa biroul, a-și plăti membrii și a angaja experți și consultanți externi.

Se preconizează că ancheta va dura între 12 și 18 luni, iar comisia se va reuni probabil la fiecare două săptămâni.

Ședințele sale se vor desfășura cu ușile închise și nu există planuri de a le deschide publicului sau de a transmite procedurile.

Recomandările individuale și raportul general vor fi aprobate prin vot majoritar, iar raportul va fi prezentat apoi ambelor camere ale Parlamentului și, ulterior, Guvernului.

MEMBRI

Comisia va fi prezidată de Isabelle Chassot, membră a camerei superioare a parlamentului elvețian din partea partidului centrist Mitte. Adjunctul ei este Franziska Ryser, deputat al Partidului Verzilor în camera inferioară.

Centriștii, Partidul Popular Elvețian și liberalii de la FDP au câte trei membri fiecare. Social-democrații și Verzii au câte doi, iar Partidul Verzilor Liberali un membru.

Toți au criticat modul în care autoritățile au gestionat criza, solicitând o supraveghere financiară mai strictă și exprimându-și îngrijorarea cu privire la dominația rezultată a UBS pe piața elvețiană.

REZULTATE POSIBILE

În timp ce unii experți au declarat că ancheta oferă autorităților elvețiene o oportunitate de a se reabilita, alții au avertizat că aceasta ar putea deveni pur și simplu teatru politic.