Premieră istorică la CEDO: băbuțele elvețiene câștigă într-un proces de referință pe teme de mediu

Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) a dat câștig de cauză marți unui grup de femei în vârstă din Elveția care și-au unit forțele împotriva autorităților din țara lor, susținând că eforturile insuficiente pe care le face guvernul elvețian în lupta împotriva încălzirii globale le încalcă drepturile omului și le pune în pericol viața, transmite agenția Reuters, care citează comunicatul CEDO.

Hotărârea CEDO în procesul declanșat de plângerea intentată de grupul format din peste 2.500 de femei, reunite în asociația elvețiană ”Senioare în sprijinul protecţiei climei”, ar putea avea implicații uriașe atât în Europa, cât și în alte părți ale lumii, în condițiile în care un număr tot mai mare de reclamanți argumentează că eșecul guvernelor de a combate schimbările climatice duce la încălcări ale drepturilor lor.

În plângerea lor, ”Senioarele în sprijinul protecţiei climei” au reclamat că eşecul autorităţilor elveţiene de a atenua efectele schimbărilor climatice are un impact negativ asupra condiţiilor lor de viaţă şi asupra sănătăţii, punându-le în pericol de moarte în timpul valurilor de caniculă.

În urmă cu un an, la primele audieri, câteva grupuri de susținători și activiști împotriva schimbărilor climatice de la Greenpeace s-au adunat în afara sălii de judecată, cu bannere și flori, aplaudând și scandând ”Bravo!” la adresa grupului de femei.

Bruna Molinari, în vârstă de 81 de ani și suferindă de astm bronșic, despre care spune că se agravează din cauza căldurii excesive, declara pentru Reuters, la acea dată, că speră ca rezultatul procesului să aducă beneficii măcar generațiilor viitoare:

”Ca bunică și ca mamă, cred că cei mai tineri au dreptul să se bucure de o climă mai bună decât cea pe care o avem noi”, a spus ea reporterilor de la fața locului, printre reprize de tuse.

Stefanie Brander, membră a asociației ”Senioarelor în sprijinul protecţiei climei”, a declarat că guvernul a subestimat, pe nemeritate, forța grupului lor până acum:

”Am fost considerate niște babe care nu aveau nicio idee clară asupra problemelor serioase, iar acum cred că asta s-ar putea întoarce împotriva lor”, a spus ea pentru Reuters, la ieșirea din sala de judecată.

Media de vârstă a membrelor asociației este de 73 de ani.

Verdictul istoric al CEDO și implicațiile sale mai largi

La pronunțarea verdictului, Siofra O’Leary, președinta camerei CEDO care a judecat cazul, a declarat că guvernul elvețian a încălcat dreptul uman la viața privată și la cea de familie prin eșecul de a adopta măsuri suficiente pentru combaterea schimbărilor climatice:

”Vorbim aici de eșecul de a cuantifica, printr-un buget de carbon sau prin alte măsuri, limitări pentru emisiile naționale de gaze cu efect de seră”, a declarat O’Leary în instanță.

Judecătoarea a subliniat de asemenea că guvernul elvețian nu și-a respectat obiectivele pentru limitarea emisiilor de carbon asumate în trecut și că nu a implementat măsuri care să asigure că atingerea țintelor de reducere a emisiilor va fi respectată.

Organizația internațională pentru drepturile omului Avaaz a declarat după pronunțarea deciziei că aceasta deschide un nou capitol în ceea ce privește acțiunile juridice legate de climă.

”Hotărârea privind Elveția stabilește un precedent cu caracter obligatoriu care servește drept șablon despre cum să îți dai cu succes în judecată guvernul din cauza eșecurilor privind protecția climatică”, a declarat Ruth Delbaere, director pentru campanii juridice la Avaaz.

Dacă demersul senioarelor s-a soldat cu succes, CEDO a respins alte câteva cazuri pe aceeași temă, a protecției climatice. De altfel, o acțiune declanșată chiar de patru dintre membrele asociației ”Senioarelor”, în nume propriu, a fost respinsă de judecătorii CEDO.

Poziția instanței ”ar putea marca un punct de cotitură în lupta pentru un viitor locuibil. Victoria într-unul dintre cele trei cazuri constituie cea mai semnificativă dezvoltare juridică pentru Europa în domeniul schimbărilor climatice de la semnarea Acordului de la Paris în 2015”, a declarat avocatul Gerry Liston, de la ONG-ul Global Legal Action Network (GLAN).

Semnatarii Acordului de la Paris se angajaseră să limiteze încălzirea globală ”cu mult sub” 2 grade față de perioada preindustrială (1850-1900) și, dacă va fi posibil, cu mai puțin de 1,5 grade față de aceeași referință.

Marți, Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice (C3S) al Uniunii Europene a anunțat că luna trecută a fost cea mai caldă lună martie din istoria măsurătorilor meteorologice, a 10-a lună la rând care stabilește un nou record absolut al temperaturilor medii globale. De asemenea, ultimele 12 luni au fost cele mai calde înregistrate vreodată la nivel global, cu 1,58 grade mai calde decât media din perioada preindustrială, adică 1850-1900..

Alte dosare climatice, respinse de CEDO

Un alt dosar a fost început la inițiativa europarlamentarului francez Damien Carême, fost primar în comuna Grande-Synthe, din zona metropolitană a orașului Dunkerque, din nordul extrem al Franței, care a acuzat indecizia și inacțiunea autorităților centrale de la Paris, spunând că acestea pun în pericol comunitatea din care provine, de pe malul Mării Nordului, aflată în risc de scufundare sau inundare, ca urmare a efectelor încălzirii climatice.

În 2019, el sesizase deja Consiliul de Stat al Franței, cea mai înaltă instanță de contencios administrativ al statului francez, atât în nume propriu, cât și în calitate de primar, acuzând autoritățile de ”inacțiune climatică”. Instanța a hotărât în favoarea municipalității, dar i-a respins cererea în nume propriu, ceea ce l-a determinat să se adreseze CEDO.

”Nu aș putea suporta ideea ca orașul meu să se scufunde într-un orizont de 30 de ani”, și-a justificat Damien Carême demersul.

El a mai explicat că vrea ”să pună capăt letargiei” și ”refuzului statului de a acționa”.

Al treilea caz luat în dezbatere de CEDO a fost un proces colectiv deschis în urma sesizării unui grup de șase portughezi cu vârste cuprinse între 12 și 24 de ani, pe care i-au mobilizat incendiile teribile care le-au devastat țara în 2017.

Solicitarea lor a fost îndreptată nu numai împotriva Lisabonei, ci și împotriva tuturor statelor UE, precum și a Norvegiei, Elveției, Turciei, Regatului Unit și Rusiei, adică un total 32 de țări.

Nici demersul lor nu s-a încheiat cu succes în fața judecătorilor CEDO.