Premierul estonian: Europa a fost un proiect de pace fără arme. Acum, va fi la fel, dar cu arme

Lupta Ucrainei împotriva invaziei ruse schimbă fundamental Europa, au declarat doi lideri din Țările Baltice pentru Euractiv, în marja unei conferințe desfășurate în Polonia.

Liderii din flancul estic au profitat de Conferința pentru redresarea Ucrainei, desfășurată săptămâna trecută, pentru a susține că politica Europei față de această țară asediată nu mai poate fi tratată doar ca un dosar de reconstrucție sau de extindere. Este un test al capacității Europei de a se adapta la noua sa realitate pe scena regională și globală.

„Dacă ne vom uita înapoi peste douăzeci de ani, acesta este momentul în care cooperarea în domeniul apărării a prins contur pentru UE”,

a declarat prim-ministrul Estoniei, Kristen Michal, într-un interviu acordat Euractiv.

„Europa a fost un proiect de pace fără arme. Acum, va fi un proiect de pace – dar cu arme.”

„Aceasta este o diferență majoră, deoarece dacă Europa – cea mai bogată regiune din lume – va dispune de arme și de capacitatea de a răspunde la amenințările la adresa securității atât în interiorul, cât și în exteriorul său, Europa va deveni mult mai puternică.”

Pentru Michal, această schimbare nu se referă doar la cheltuielile militare. O Europă mai capabilă, a susținut el, ar deveni și un actor global mai credibil.

„Europa devine din ce în ce mai populară, la nivel global și pretutindeni, datorită comerțului liber, piețelor și previzibilității noastre, care înainte era plictisitoare. Dar, în acest moment, este un bun”,

a spus Michal.

„Din motive nefericite, se întâmplă lucruri bune pentru viitorul european”,

a adăugat el.

Nu este momentul pentru negocieri de pace

În timp ce „vechea gardă” a UE insistă pentru negocieri directe cu Rusia în vederea încetării ostilităților, Țările Baltice nu sunt la fel de convinse.

„A sosit momentul să începem negocierile pentru a îngheța linia frontului și a pune capăt uciderilor”,

a declarat cancelarul german Friedrich Merz la deschiderea conferinței. Biroul lui António Costa, președintele Consiliului European, a contactat recent Kremlinul pentru a stabili linii directe de comunicare.

Noul prim-ministru al Letoniei, Andris Kulbergs, are o altă părere.

„Nu cred în acorduri de pace”,

a declarat el pentru Euractiv – cel puțin

„nu acum”.

Sarcina, a susținut el, nu este aceea de a ne pregăti pentru un compromis, ci de a ne asigura că nu există nicio

„verigă slabă”

la frontiera de est a Europei.

„Un flanc estic sigur este un obiectiv prioritar care va aduce beneficii întregii Europe pe termen scurt și lung”,

se arată într-o declarație comună a Estoniei, Finlandei, Letoniei, Lituaniei, Poloniei, României și Suediei, publicată joi.

Kulbergs – care a preluat recent funcția pe fondul controverselor legate de modul în care guvernul anterior a gestionat problema dronelor în spațiul aerian leton – pune accentul pe înarmarea europeană, mai degrabă decât pe stabilirea de relații cu Moscova.

„Trebuie să avem o abordare unitară – numai așa nu vor mai exista idei ciudate”,

a spus el.

„Tocmai de aceea avem vecini potriviți. Mai întâi trebuie să avem încredere în noi înșine. Trebuie să dăm dovadă de forță.”

Kulbergs rămâne încrezător în sprijinul NATO și al Statelor Unite în cazul în care Rusia ar amenința vreodată în mod direct Letonia sau alți aliați europeni de pe flancul estic.

„Nu am nicio îndoială”,

a spus el, subliniind că investițiile Letoniei în apărare se ridică la 5% din PIB-ul țării, atingând ținta stabilită de alianță în urma presiunilor exercitate de Donald Trump.

„Ne-am făcut datoria.”

Speranța sa pentru summitul NATO de luna viitoare, care va avea loc la Ankara cu președintele Trump:

„Fără surprize neplăcute.”