Premiul Nobel pentru Pace 2023, atribuit unei activiste iraniene aflată în închisoare

Premiul Nobel pentru Pace în 2023 se acordă activistei iraniene Narges Mohammadi, pentru lupta sa împotriva opresiunii femeilor din Iran şi pentru lupta sa pentru promovarea drepturilor omului şi a libertăţii pentru toţi, a anunţat, vineri, la Oslo, Comitetul Nobel.

“Lupta ei curajoasă a avut costuri personale enorme. În total, regimul a arestat-o de 13 ori, a condamnat-o de cinci ori şi a condamnat-o la un total de 31 de ani de închisoare şi 154 de lovituri de bici. Narges Mohammadi este în prezent în închisoare”, se arată în comunicatul publicat pe site-ul nobelprize.org.

În septembrie 2022, o tânără femeie kurdă, Mahsa Jina Amini, a fost ucisă în timp ce se afla în custodia poliţiei iraniene pentru moravuri. Uciderea ei a declanşat cele mai mari demonstraţii politice împotriva regimului teocratic iranian de la venirea acestuia la putere în 1979. Sub sloganul “Femeie – Viaţă – Libertate”, sute de mii de iranieni au luat parte la proteste paşnice împotriva brutalităţii şi opresiunii autorităţilor asupra femeilor. Regimul a reprimat dur protestele: peste 500 de demonstranţi au fost ucişi. Mii de oameni au fost răniţi, inclusiv mulţi dintre ei au fost orbiţi de gloanţele de cauciuc trase de poliţie. Cel puţin 20 000 de persoane au fost arestate şi ţinute în custodia regimului.

Comitetul Nobel arată de ce motto-ul adoptat de demonstranţi – “Femeie – Viaţă – Libertate” – exprimă în mod adecvat dedicarea şi munca activistei Narges Mohammadi, recompensate vineri cu Nobelul pentru Pace: „Femeia – ea luptă pentru femei împotriva discriminării şi opresiunii sistematice. Viaţa – ea susţine lupta femeilor pentru dreptul de a trăi o viaţă deplină şi demnă. Această luptă în Iran a fost întâmpinată cu persecuţii, închisoare, tortură şi chiar cu moartea. Libertate – ea luptă pentru libertatea de exprimare şi dreptul la independenţă, precum şi împotriva regulilor care impun femeilor să nu-şi arate chipul şi să îşi acopere corpul. Revendicările de libertate exprimate de demonstranţi nu se aplică doar femeilor, ci întregii populaţii”.

Narges Mohammadi este o avocată a drepturilor omului în vârstă de 51 de ani şi o luptătoare pentru libertate. Acordându-i Premiul Nobel pentru Pace din acest an, Comitetul Nobel norvegian doreşte să onoreze lupta curajoasă a acesteia pentru drepturile omului, libertate şi democraţie în Iran.

În anii ’90, pe când era o tânără studentă la Fizică, Narges Mohammadi se distingea deja ca o susţinătoare a egalităţii şi a drepturilor femeilor. După ce şi-a încheiat studiile, a lucrat ca inginer, precum şi ca editorialistă pentru diverse ziare reformiste.

În 2003, s-a implicat în activitatea Centrului pentru apărarea drepturilor omului din Teheran, o organizaţie fondată de Shirin Ebadi, şi ea laureată a Premiului Nobel pentru Pace, în 2003.

În 2011, Narges Mohammadi a fost arestată pentru prima dată şi condamnată la mai mulţi ani de închisoare pentru eforturile sale de a ajuta activiştii încarceraţi şi familiile acestora.

Doi ani mai târziu, după ce a fost eliberată pe cauţiune, Narges Mohammadi s-a implicat într-o campanie împotriva pedepsei cu moartea. Iranul se numără de mult timp printre ţările cu cele mai multe execuţii. Din ianuarie 2022, peste 860 de condamnaţi au fost pedepsiţi cu moartea în Iran.

Activismul lui Narges Mohammadi împotriva pedepsei cu moartea a dus la rearestarea ei în 2015 şi la o condamnare la ani suplimentari după gratii. La întoarcerea în închisoare, ea a început să se opună utilizării sistematice a torturii şi a violenţei sexualizate a regimului împotriva deţinuţilor politic, în special a femeilor, care se practică în închisorile iraniene.

Valul de proteste de anul trecut a devenit cunoscut deţinuţilor politici în interiorul faimoasei închisori Evin din Teheran şi încă o dată, Narges Mohammadi şi-a asumat un rol de lider. Din închisoare, ea şi-a exprimat sprijinul pentru demonstranţi şi a organizat acţiuni de solidaritate în rândul colegilor săi deţinuţi. Autorităţile penitenciare au răspuns prin impunerea unor condiţii şi mai stricte. Doamnei Mohammadi i s-a interzis să primească telefoane şi vizitatori. Cu toate acestea, ea a reuşit să transmită pe ascuns un articol pe care The New York Times l-a publicat la împlinirea unui an de la uciderea Mahsei Jina Amini. Mesajul este următorul:

“Cu cât mai mulţi dintre noi sunt închişi, cu atât mai puternici devenim”. Din captivitate, Narges Mohammadi a avut propria contribuţie la faptul că protestele nu s-au stins, arată Comitetul norvegian al premiilor Nobel.

“Numai prin adoptarea drepturilor egale pentru toţi se poate realiza în lume fraternitatea dintre naţiuni pe care Alfred Nobel a încercat să o promoveze. Distincţia acordată lui Narges Mohammadi urmează o lungă tradiţie în care Comitetul Nobel norvegian a acordat Premiul pentru Pace celor care luptă pentru promovarea justiţiei sociale, a drepturilor omului şi a democraţiei. Acestea sunt condiţii prealabile importante pentru o pace durabilă”, arată Comitetul Nobel.

COMITETUL NOBEL CERE ELIBERAREA LUI NARGES MOHAMMADI

Narges Mohammadi, militanta iraniană pentru drepturile femeilor, execută în prezent 12 ani de închisoare, iar decizia Comitetului Nobel probabil va înfuria Teheranul, scrie Reuters. Printre acuzaţiile care i s-au adus se numără răspândirea propagandei împotriva statului.

Anunţând numele câştigătorului, Comitetul de acordare a premiului a îndemnat Iranul să o elibereze pe Mohammadi, una dintre cele mai importante activiste ale naţiunii, care a militat atât pentru drepturile femeilor, cât şi pentru abolirea pedepsei cu moartea.

Salutând-o pe Mohammadi ca pe o “luptătoare pentru libertate”, şefa Comitetului Nobel norvegian, Berit Reiss-Andersen, şi-a început discursul rostind, în farsi, cuvintele “femeie, viaţă, libertate” – unul dintre sloganurile protestelor de anul trecut împotriva guvernului iranian.

“Acest premiu este în primul rând o recunoaştere a activităţii foarte importante a unei întregi mişcări din Iran, cu liderul său incontestabil, Narges Mohammadi”, a declarat Reiss-Andersen.

“Dacă autorităţile iraniene vor lua decizia corectă, o vor elibera, astfel încât să poată fi prezentă pentru a primi această distincţie (în decembrie), ceea ce sperăm în primul rând”, a spus şefa Comitetului norvegian.

DE CE SE ACORDĂ LA OSLO PREMIUL NOBEL PENTRU PACE

La 27 noiembrie 1895, Alfred Nobel şi-a semnat testamentul, donând cea mai mare parte a averii sale pentru o serie de premii, Premiile Nobel. Aşa cum este descris în testamentul lui Nobel, unul dintre premii este dedicat “persoanei care va fi depus cel mai mare efort sau cea mai bună activitate în favoarea fraternităţii între naţiuni, a abolirii sau a reducerii armatelor permanente şi a organizării şi promovării congreselor de pace”.

Toate premiile Nobel sunt decernate la Stockholm, în Suedia, cu excepţia Premiului Nobel pentru Pace, care este decernat la Oslo, în Norvegia. Fondatorul Premiului Nobel, Alfred Nobel, a fost un cosmopolit suedez. În testamentul său, acesta a declarat că Premiul Nobel pentru Pace ar trebui să fie acordat de un comitet norvegian. În timpul vieţii lui Alfred Nobel, Norvegia şi Suedia erau unite sub un singur monarh, până în 1905, când Norvegia a devenit regat independent.

Din 1901, au fost acordate 103 premii Nobel pentru pace.

Au fost premiate 27 de organizaţii diferite.

Două premii pentru pace au fost împărţite între trei persoane.

Până în prezent, 19 femei au primit Premiul Nobel pentru Pace, incluzând-o în această statistică pe Narges Mohammadi.

Un laureat, Le Duc Tho, a refuzat Premiul Nobel pentru Pace, potrivit nobelprize.org.