Presa austriacă: ginerele lui Viktor Orbán vrea să cumpere subsidiara din Rusia a Raiffeisen Bank
István Tiborcz, ginerele premierului maghiar Viktor Orbán, se arată interesat de achiziționarea Raiffeisen Bank Rusia, subsidiară a grupului austriac Raiffeisen Bank International (RBI), potrivit unor surse din apropierea discuțiilor, citate de cotidianul austriac Der Standard.
Potrivit publicației, Tiborcz negociază activ cu reprezentanții RBI, cu Banca Centrală a Rusiei, precum și cu administrația prezidențială de la Kremlin. Sursele citate mai susțin că banca maghiară OTP Bank este posibil să fie participantă la tranzacție.
Aceleași surse transmit că problema unei posibile vânzări a Raiffeisen Bank Rusia a fost ridicată la o ședință a Consiliului de Supraveghere a RBI, desfășurată la Viena și prezidată de șeful Raiffeisen-Holding Niederösterreich Wien, Erwin Hameseder. Tema a provocat dezbateri aprinse în rândul participanților la întâlnire, mai scrie publicația austriacă.
În mod oficial, RBI nici nu a confirmat, nici nu a infirmat informațiile despre negocieri, menționând că în prezent transferul acțiunilor Raiffeisenbank JSC (subsidiara băncii din Rusia) este imposibil din cauza unei decizii a instanței ruse din 5 septembrie 2024.
La rândul său, OTP Bank a transmis că nu are nicio legătură cu o astfel de posibilă tranzacție.
Reprezentanții lui Tiborcz au subliniat că holdingul său de investiții BDPST Group nu operează în Rusia și nu consideră țara ca destinație pentru viitoare investiții.
În septembrie 2024, Curtea de Arbitraj a Regiunii Kaliningrad a confiscat acțiunile Raiffeisen Bank, ca măsură de securitate și ripostă la o reclamație depusă de compania Rasperia Trading Limited. Aceasta a acuzat conducerea băncii că și-au înlăturat reprezentanții din conducerea companiei austriece de construcții Strabag, în urma căreia i s-a diluat cota-parte și nu i-au fost plătite dividendele cerute.
În ianuarie 2025, un tribunal rus a obligat Raiffeisen Bank să plătească 2,044 miliarde de euro către Rasperia. Banca a anunțat că intenționează să conteste decizia.
Potrivit ediției maghiare a publicației Forbes, averea lui István Tiborcz se cifrează la de 151,5 miliarde de forinți (cca. 370 de milioane de euro), ceea ce îl plasează pe unul dintre primele 15 locuri ale topului celor mai bogați oameni din Ungaria. Omul de afaceri este căsătorit cu fiica premierului de la Budapesta, Ráhel Orbán.
Afacerile lui Tiborcz din România
Recent, banca digitală maghiară Gránit Bank, avându-l din 2022 ca acționar semnificativ pe István Tiborcz, a intrat în România, aceasta fiind prima sa ieșire în afara țării, potrivit Profit.ro. Banca asigură servicii transfrontaliere cu conturi în lei și valută și un schimb valutar la un curs promis ca fiind favorabil, printr-o aplicație în limbile română, maghiară și engleză.
Banca a fost înființată în 2010 de magnatul industriei construcțiilor Sándor Demján, pentru a ajuta IMM-urile locale să își revină după criza financiară și economică globală. A fost prima instituție bancară din Ungaria care a adoptat serviciile digitale.
În urmă cu trei ani, holdingul imobiliar ungar BDPST Zrt, deținut de ginerele premierului Viktor Orbán, a achiziționat o participație de 57%, devenind astfel, atunci, cel mai mare acționar al băncii. BDPST a achiziționat participația de la firma ungară de consultanță EPM, controlată de președintele-director general al Gránit Bank, Éva Hegedüs.
De asemenea, în toamna trecută, compania Gránit Asset Management, controlată de István Tiborcz, anunța că a încheiat cu succes procesul de due diligence cu suedezii de la Skanska pentru achiziția clădirii de birouri Equilibrium 1 din București, într-o tranzacție evaluată la circa 50 de milioane de euro, potrivit Profit.ro.
Afaceri, clientelism, spionaj
Prima afacere importantă a lui Tiborcz a fost compania Elios Zrt, specializată în licitații pentru iluminat stradal finanțate de UE. Tiborcz a vândut firma în 2015 unui partener de afaceri, Attila Paar, a cărui companie de construcții a câștigat contracte de achiziții publice pentru unele dintre cele mai cunoscute proiecte guvernamentale, inclusiv renovarea Castelului Buda și a Operei de Stat, scria Bloomberg.
Trei ani mai târziu, agenția antifraudă a UE (OLAF) a susținut că tranzacțiile Elios au fost frauduloase și a îndemnat Ungaria să ia măsuri împotriva lui Tiborcz și a unui fost asociat.
Cazul a fost clasat, însă guvernul maghiar a trebuit să ramburseze 43,7 milioane de euro din fondurile europene care au fost alocate companiei.
La începutul lunii decembrie a anului trecut, o investigație de presă realizată de publicația maghiară de investigații Direkt36 și de belgienii de la De Tijd indicau faptul că agenția de informații a Ungariei a spionat oficialii UE aflați în vizită în această țară, percheziționându-le camerele de hotel și înregistrându-le conversațiile telefonice. Aceștia cercetau o companie maghiară deținută de István Tiborcz.
Investigația, citată de G4Media, dădea exemple din perioada 2015-2017 în care funcționarii UE care lucrau pentru OLAF și care călătoriseră în Ungaria au fost urmăriți fizic în timpul călătoriilor cu mașina și le-au fost ascultate telefoanele.
Publicațiile mai susțineau că este o practică obișnuită a agenției de spionaj din Ungaria să percheziționeze camerele de hotel ale delegațiilor UE aflate în vizită și să descarce informații de pe laptopurile acestora.
De altfel, Budapesta a fost mult timp acuzată de piratarea telefoanelor jurnaliștilor, activiștilor și figurilor din opoziție, un deputat maghiar recunoscând în 2021 că guvernul a achiziționat un program spyware israelian în acest scop. La începutul anului trecut, un europarlamentar critic la adresa Ungariei a fost de asemenea vizat de un atac cibernetic.









