Președintele IFO: Germania este din nou bolnavul Europei; ridică suspiciuni în problema energetică

Germania este din nou ”bolnavul Europei”, potrivit lui Hans-Werner Sinn, preşedintele emerit la Institutul Ifo, iar provocările pe care le ridică, în special în ceea ce priveşte strategia energetică a ţării, ar putea fi în avantajul dreptei, din ce în ce mai populare, transmite CNBC.

Denumirea ”bolnavul Europei” a reapărut în ultimele săptămâni, deoarece producţia manufacturieră continuă să se bâlbâie în cea mai mare economie a regiunii, iar ţara se confruntă cu preţurile ridicate ale energiei.

Eticheta a fost folosită iniţial pentru a descrie economia germană în 1998, deoarece a abordat provocările costisitoare ale unei economii post-reunificare.

”Nu este un fenomen pe termen scurt. Are legătură cu industria auto, care este inima industriei germane şi multe lucruri depind de asta”,

a spus Sinn vineri, la Forumul Ambrosetti din Italia.

Maşinile au fost principalul produs de export al Germaniei anul trecut, reprezentând 15,6% din valoarea mărfurilor vândute în străinătate, arată datele biroului federal de statistică.

Germania a raportat în mai 2022 un deficit de comerţ exterior pentru prima dată în ultimele decenii, în valoare totală de 1 miliard de euro (1,03 miliarde de dolari).

Ţara a trecut atunci, pentru scurt timp, de la un excedent comercial la importuri mai mari decât exporturile.

Germania a revenit de atunci la un excedent comercial, care a ajuns la 18,7 miliarde de euro în iunie 2023, potrivit biroului federal de statistică, dar exporturile rămân lente.

Sinn a spus că îndoielile investitorilor cu privire la fezabilitatea obiectivelor de sustenabilitate ale Germaniei joacă, de asemenea un rol în descrierea ţării ca ”bolnavul Europei”.

O ţintă aflată în prezent în vizorul guvernului german este să devină neutră în carbon până în 2045. Aceste planuri au intrat în atenţie pe măsură ce Europa căuta să se detaşeze de aprovizionarea cu gaze ruseşti în urma invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina, iar preţurile au crescut.

Unii au descris ambiţiile Germaniei de a se îndepărta de gazele ruseşti ca fiind ”extrem de optimiste”, în special în lumina obiectivelor climatice ale ţării.

Vorbind la Forumul Ambrosetti, Sinn a spus că dependenţa de tehnologii din surse regenerabile, cum ar fi eoliana şi solara, ar provoca ”o problemă de volatilitate”, care ar putea pune probleme întreprinderilor.

”Trebuie să umplem [aceste goluri] cu energie convenţională, aşa că este foarte dificil să avem această structură dublă pe care va trebui să o susţinem în viitor. Pe de o parte, energia verde volatilă şi, pe de altă parte, energia convenţională pentru a umple golurile”,

a spus el.

”Acesta este un cost dublu. Acesta este un cost ridicat al energiei şi nu este bun pentru industrie. Este un curs dificil.”

Germania ar putea pierde între 2% şi 3% din capacitatea sa industrială actuală, pe măsură ce companiile îşi mută operaţiunile în ţări în care gazele şi electricitatea sunt mai ieftine, cum ar fi SUA sau Arabia Saudită, potrivit unei note de cercetare publicate în august de Berenberg.

Incertitudinea cu privire la preţurile energiei a contribuit probabil la ”o cădere” a încrederii oamenilor de afaceri, a scris în notă Holger Schmieding, economist şef la Berenberg.

El a adăugat că ”incertitudinea politică actuală şi consternarea cu privire la planurile guvernamentale pe jumătate coapte nu sunt factori structurali care să oprească economia germană pentru mult timp”.

Dar există semne tot mai mari de dezamăgire a publicului în trecerea către o Europă mai durabilă, cu o aşa-numită ”greenlash” care apare pe măsură ce oamenii simt impactul costurilor.

Sinn a sugerat că vor exista ramificaţii politice ca urmare a concentrării asupra durabilităţii.

”Există o reacţie în mod clar… Populaţia se orientează acum spre dreapta”,

a spus Sinn, referindu-se la popularitatea partidului de dreapta Alternativa pentru Germania, care a câştigat alegerile pentru un consiliu districtual pentru prima dată în iunie.