Președintele Macron răsuflă ușurat: Noua Caledonie a respins independența față de Franța

Cetățenii din Noua Caledonie, un arhipelag aflat într-o poziție strategică foarte importantă pentru Franța în Oceanul Pacific, au votat cu o majoritate covârșitoare păstrarea statutului de teritoriu francez, o victorie necesară pentru președintele francez Emmanuel Macron, scrie Bloomberg.

Peste 96% dintre cei care s-au prezentat la urne au votat duminică împotriva independenței față de Franța, a informat agenția de știri France Presse.

Prezența la vot a fost însă scăzută, după ce liderii indigeni pro-independență au cerut boicotarea referendumului, care ar fi putut pune capăt procesului de decolonizare desfășurat în ultimele mai bine de trei decenii. Este de așteptat ca pro-independentiștii să conteste rezultatul.

La rândul său, Emmanuel Macron a cerut să se respecte rezultatele referendumului, într-un discurs difuzat duminică de posturile de televiziune franceze, spunând că acum obiectivul este de construirea unui ”proiect comun”, care să se concentreze pe reducerea inegalităților între cetățeni.

Importanța strategică a Noii Caledonii și a referendumului de duminică

În ultimii ani, Franța și-a sporit angajamentul economic și militar în Pacific, ca parte a efortului său de a servi drept factor de echilibru între marii rivali strategici globali care își dispută influența în zonă, China și SUA.

Noua Caledonie, cu o populație de mai puțin de 300.000 de locuitori, este esențială pentru strategia lui Macron pentru Pacific, întrucât arhipelagul reprezintă baza și sediul central al armatei regionale a Franței în regiune, oferindu-i acces la Oceanul Pacific într-un moment în care tensiunile cu China sunt în continuă creștere.

Dacă votul la referendum ar fi statuat independența Noii Caledonii, poziția Franței în regiune ar fi fost în pericol.

Prin Acordul de la Nouméa, semnat în 1988, Franța a promis organizarea a cel mult trei referendumuri pentru independență, până în octombrie 2022. În acest an, în luna iunie, guvernul francez a anunțat că referendumul final – al treilea – va avea loc pe 12 decembrie 2021.

Deși sprijinul pentru independență a crescut la 47% la referendumul din 2020, de la 43% la cel din 2018, acest lucru nu s-a reflectat în rezultatele referendumului de ieri, în condițiile în care prezența la vot a fost de abia 41,6% la ora 17:00, ora locală. La precedentele referendumuri, prezența a fost de peste 70%.

Liderii pro-independență ai populației indigene Kanak au cerut boicotarea prezenței la urne, după ce autoritățile de la Paris le-au ignorat cererea de a amâna scrutinul până în 2022, din cauza impactului pandemiei de Covid-19 asupra comunității lor. Populația Kanak alcătuiește cel mai mare grup etnic din Noua Caledonie, numărând circa 41% din numărul total de locuitori ai arhipelagului.

Reprezentanții populației Kanak s-au plâns de mult timp că au fost marginalizați din punct de vedere economic de către descendenții coloniștilor europeni, în special în gestionarea vastelor rezerve de nichel de care se bucură Noua Caledonie. Tensiunile au explodat în lupte civile violente în anii 1980, scăzând în intensitate abia după o serie de acorduri de pace, prin care Franța a recunoscut oficial identitatea etnică a populației și a promis tratarea inegalităților în cadrul populației arhipelagului.

Liderii independentiști au îndemnat Parisul să-și regândească strategia de gestionare a referendumului, transmițând și mai multe avertismente cu privire la posibilele izbucniri de noi violențe, dacă planul inițial nu va fi schimbat. Autoritățile guvernamentale franceze au întărit pozițiile forțelor polițienești și militare înaintea votului, dar duminică nu au avut loc violențe, potrivit postului de radio France Info.