România este, din nou, țara cu cea mai ridicată rata anuală a inflație din Uniunea Europeană

Potrivit Eurostat, rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a crescut până la 3,2% în luna aprilie, de la un nivel de 2,8% în martie, iar România este, din nou, țara cu cea mai ridicată inflație, cu un avans anual al prețurilor de 9,5%.

Luna trecută, țările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflației au fost: Suedia (0,5%), Danemarca (1,2%) și Cehia (2,1%).

La polul opus, țările membre UE cu ratele cele mai ridicate ale inflației au fost: România (9,5%), Bulgaria (6%) și Croația (5,4%).

Comparativ cu situația din luna martie 2026, rata anuală a inflației a scăzut doar în cinci state membre, a rămas stabilă într-o singură țară și a crescut în 21 țări membre, inclusiv în România (de la 9% până la 9,5%), scrie Agerpres.

De asemenea, rata anuală a inflației în zona euro a crescut până la 3% în aprilie, de la un nivel de 2,6% în martie. Cea mai mare contribuție la rata anuală a inflației în zona euro a venit din partea serviciilor (1,38 puncte procentuale), urmate de prețurile la energie (0,99 puncte procentuale) și prețurile la alimente, alcool și țigări (0,46 puncte procentuale).

Banca Națională a României așteaptă o inflație de 5,5% la finele anului, față de estimarea de 3,9% pe an în raportul anterior.

Inflația urmează să urce până la 11%, estimează guvernatorul Mugur Isărescu, pentru ca apoi să scadă din septembrie în jur la 6% pe an, pe fondul unui efect de bază favorabil.

Pentru 2027, BNR estimează o inflație în scădere, la 2,9% pe an, dar la fel ca nivelul de 2,9% anticipat în raportul din februarie.

Ultimele două luni au fost marcate de o inflație ridicată, de circa 0,8% pe lună, pe fondul creșterii prețurilor carburanților, la care s-a adăugat și deprecierea recentă a leului.

“Traiectoria s-a inversat în luna martie ca urmare a conflictului din Orientul Mijlociu”,

arată Isărescu.

Restrângerea cererii de consum a acționat în sensul descreșterii inflației, în timp ce scumpirea carburanților pe fondul creșterii cotațiilor petrolului a acționat în sens invers, adaugă guvernatorul.

Cererea de consum în scădere, manifestată prin scăderea cifrei de afaceri în comerț, dar și scăderea dinamicii costurilor unitare cu forța de muncă favorizează o decelerarea  a inflației, arată Isărescu.

“Din punct de vedere social, bineînțeles că nu este ceva plăcut să ai o stagnare a salariilor și o deteriorare în termeni reali ca urmare a inflației. Dar ne ajută la scăderea inflației”,

spune guvernatorul.

Isărescu arată că scăderea cererii de consum, pe fondul corecției bugetare, se vede în creșterea economică sub potențial.

“Deviația PIB este, hai să o spunem, puternic negativă, o restrângere a activității economice. Partea bună e că ne ajută la inflație”,

arată Isărescu.

Guvernatorul spune că traiectoria investițiilor în a doua jumătate a anului trecut este încurajatoare și că aceasta trebuie să continue pentru a compensa scăderea consumului.

“E nevoie de continuitate politică și criza politică nu ajută în acest sens”,

spune guvernatorul.

Prognoza actuală a BNR ia în calcul un preț al petrolului Brent în creștere de la 62 la aproape 85 de dolari barilul în acest an, respectiv de la 62 la 76 pentru 2027.

În iulie și august se va manifesta un efect de bază puternic și vor ieși din calculul ratei anuale a inflației creșterile de prețuri de anul trecut din iulie și august, generate de majorarea facturilor la energie, respectiv de creșterile accizelor și ale cotelor TVA, care aproape au dublat atunci inflația la puțin sub 10% pe an.