Prognoza CE pentru România: recesiune profundă, revenire incertă, deficit gigantic

, ,
Autor:    -  
european union, flags, stars
Fotografie de GDJ pe Pixabay

Timp de citire: 3 minute

Prognoza de primăvară a Comisiei Europene privind evoluția economică din statele membre UE în perioada următoare arată că România va cunoaște o scădere a PIB cu 6% în 2020, urmând ca acesta să crească cu 4,2% în anul 2021. Inflația va atinge valoarea de 2,5% în cursul anului 2020, fiind urmată de un procent de 3,1% în 2021, în timp ce rata șomajului va ajunge la 6,5% în 2020 și la 5,4% în 2021. Deficitul bugetar va crește de la 4,3% în 2019 la 9,25% în 2020 și la 11,4% în 2021, luându-se în calcul creșterile de cheltuieli preconizate în acest moment.

Principalele estimări ale Comisiei Europene pentru România, rezumate de Hotnews.ro:

  • După o creștere economică de 4,1% în 2019 (față de 2018), produsul intern brut (PIB) al României va scădea cu 6% în anul 2020 (față de 2019), dar va reintra pe creștere, cu 4,2% în 2021 (față de 2020). „Se estimează că PIB-ul real va scădea brusc în 2020, după câțiva ani de creștere puternică. Consumul privat, principalul motor al creșterii din ultimii ani, este de așteptat să fie grav afectat de măsurile de lockdown”.
  • Deficitul bugetar va crește de la 4,3% în 2019 la 9,25% în 2020 și la 11,4% în 2021, pe seama majorării cheltuielilor cu măsurile de combatere a crizei COVID-19, dar și a majorării preconizate a pensiilor cu 40%, din septembrie 2020, prin legea pensiilor.

„Se preconizează că deficitul bugetar va crește semnificativ, pe măsură ce măsurile necesare pentru combaterea crizei COVID-19 se adaugă derapajelor fiscale din trecut. Cheltuielile cu pensiile pentru limită de vârstă vor crește considerabil, determinate de efectul pe parcursul întregului an al creșterii pensiilor cu 15%, care a intrat în vigoare în septembrie 2019, precum și de o creștere suplimentară cu 40% prevăzută din septembrie 2020”.

  • Comisia mai spune că măsurile guvernamentale de combatere a crizei COVID-19 vor costa statul 1,3 puncte procentuale din PIB, din care 0,4 puncte procentuale din PIB vor veni din fonduri UE. Aceste cheltuieli includ în special subvenția la indemnizația de șomaj tehnic acordată lucrătorilor din economia românească, pe perioada stării de urgență (2 luni).
    „Veniturile fiscale vor fi afectate negativ de recesiune”, mai avertizează CE.
  • Rata șomajului este preconizată să crească de la 3,9% în 2019 la 6,5% în 2020, pentru ca din 2021 să mai scadă la 5,4%.
  • Rata inflației se preconizează că va scădea la 2,5% în anul 2020, în România, ca urmare a scăderii prețului petrolului la nivel internațional. Ca răspuns la criza COVID-19, Banca Națională a României a redus dobânda cheie de la 2,5% la 2% și a început să cumpere obligațiuni guvernamentale denominate în lei de pe piața secundară, pentru a susține finanțarea economiei reale și a sectorului public – mai remarcă oficialii de la Bruxelles.
  • În ansamblu, „se preconizează că incertitudinea va dăuna deciziilor de investiții”, dar exporturile nete ar urma să contribuie pozitiv la creșterea economică.

În ceea ce privește economia zonei Euro, aceasta va înregistra o contracție-record de 7,75 % în 2020, urmând ca în 2021 să cunoască o creștere de 6,25 %. Se preconizează că economia UE se va contracta cu 7,5 % în 2020 și va crește cu aproximativ 6 % în 2021. Previziunile în materie de creștere pentru UE și zona euro au fost revizuite în sens negativ cu aproximativ nouă puncte procentuale față de previziunile economice din toamna anului 2019.

”Șocul resimțit de economia UE este simetric prin faptul că pandemia a lovit toate statele membre, însă atât scăderea producției în 2020 (de la -4,25 % în Polonia la -9,75 % în Grecia), cât și capacitatea de redresare în 2021 urmează să varieze considerabil de la o țară la alta. Redresarea economică a fiecărui stat membru va depinde nu numai de evoluția pandemiei în țara respectivă, ci și de structura economiei și de capacitatea de reacție prin politici des stabilizare. Având în vedere interdependența economiilor din UE, dinamica redresării din fiecare stat membru va afecta în același timp și capacitatea de redresare a altor state membre”, notează Comisia Europeană.


Google News  Fiți la curent cu ultimele noutăți! Urmăriți AFACERI.news și pe Google News!