Închide

RAPORT: Conflictele actuale au agravat insecuritatea alimentară la nivel mondial

Avatar
market, market introduction, oden

Fotografie de omansang pe Pixabay

Timp de citire: 3 minute

Asta înseamnă 24 de milioane de oameni mai mult decât în 2022, precizează cel mai recent raport global privind crizele alimentare al Reţelei de informaţii privind securitatea alimentară (FSIN), care notează că perspectivele rămân “sumbre” pentru anul în curs.

Este, de asemenea, al cincilea an consecutiv de creştere a numărului de persoane care se confruntă cu insecuritate alimentară acută, adică o situaţie în care viaţa sau mijloacele de trai ale unei persoane sunt în pericol iminent, aceasta nefiind în măsură să se alimenteze în mod adecvat.

Agravarea situaţiei este cauzată, în parte, de extinderea zonelor acoperite de raport, ca urmare a unor “şocuri noi sau intensificate”, precum şi a “deteriorării semnificative înregistrate în contextul unor crize alimentare cheie ca în Sudan şi Fâşia Gaza”, a explicat Fleur Wouterse, directoare adjunctă a biroului pentru situaţii de urgenţă şi rezilienţă al agenţiei Naţiunilor Unite pentru agricultură şi alimentaţie, FAO.

Circa 700.000 de oameni au fost în pragul foametei în 2023, dintre care 600.000 în Gaza. Un număr care de atunci a crescut şi mai mult pe teritoriul palestinian, marcat de foamete şi război, ajungând la 1,1 milioane de oameni, notează AFP.

De la lansarea acestui raport, în 2016, de către Reţeaua globală împotriva crizelor alimentare, o alianţă care reuneşte organizaţii ale ONU, Uniunea Europeană, Statele Unite ale Americii şi organizaţii umanitare, “numărul persoanelor aflate în situaţie de insecuritate alimentară a crescut de la 108 milioane la 282 milioane, în timp ce prevalenţa (ponderea populaţiei afectate din zonele în cauză – n.red.) a crescut de la 11% la 22%”, a adăugat Fleur Wouterse.

Criza alimentară a continuat de atunci pentru Afganistan, Republica Democrată Congo, Etiopia, Nigeria, Siria şi Yemen, a subliniat ea.

“Într-o lume a abundenţei, copii mor de foame. Războaiele, haosul climatic şi criza costului vieţii – combinate cu acţiuni inadecvate – au făcut ca aproape 300 de milioane de oameni să se confrunte cu o criză alimentară acută în 2023”, a deplâns secretarul general al ONU, Antonio Guterres, în prefaţa raportului.

“Finanţarea nu corespunde nevoilor. Guvernele trebuie să întărească resursele disponibile pentru dezvoltarea durabilă”, afirmă secretarul general. Mai mult, costurile de distribuire a ajutorului au crescut, menţionează AFP.

Pentru 2024, evoluţia “va depinde de încetarea ostilităţilor”, mai spune Fleur Wouterse, potrivit căreia “de îndată ce va fi posibil accesul umanitar” în Gaza şi Sudan, ajutorul va putea, de exemplu, să atenueze “rapid” criza alimentară din aceste zone.

Există mari incertitudini şi în ceea ce priveşte Haiti, “unde grupuri armate au pus mâna pe terenuri agricole şi au furat recoltele”, iar fenomenul meteorologic El Nino ar putea determina o secetă severă în Africa de Vest şi Africa de Sud, adaugă responsabila ONU.

Potrivit raportului, situaţiile de conflict sau insecuritate au devenit în 2023 principala cauză a insecurităţii alimentare acute în 20 de ţări sau teritorii, în care au avut de suferit 135 de milioane de oameni. Urmează şocurile economice (cauza principală, pentru 75 de milioane de oameni din 21 de ţări) şi evenimentele climatice extreme, cum ar fi inundaţiile sau secetele (72 de milioane de oameni din 18 ţări).

“Scăderea preţurilor globale la alimente nu s-a repercutat asupra ţărilor cu venituri mici, care depind de importuri”, notează raportul. În acelaşi timp, “menţinerea datoriei publice ridicate a limitat opţiunile guvernelor” care încearcă să atenueze efectele creşterii preţurilor la alimente.

Ca semnal pozitiv, situaţia s-a îmbunătăţit în 2023 în 17 ţări, inclusiv de exemplu în Republica Democrată Congo sau Ucraina. “Dacă se intervine prin sprijinirea agriculturii, este posibilă salvarea populaţiilor din insecuritate alimentară”, conchide Fleur Wouterse.

scroll to top