Râurile lumii intră într-o zonă periculoasă: 2025, unul dintre cei mai secetoși ani

Râurile din întreaga lume au înregistrat în 2025 unul dintre cei mai secetoși ani din ultimele trei decenii, potrivit unui studiu amplu privind resursele globale de apă, notează The Guardian, citat de TVR Info.

Evaluarea ciclului global al apei realizată de Organizația Meteorologică Mondială (OMM) relevă o epuizare a rezervelor mondiale de apă: cantitatea de apă dulce stocată la suprafață sau sub pământ, inclusiv apele subterane, lacurile, râurile, zăpada, gheața, umiditatea din sol și din interiorul plantelor și copacilor, a fost cu 42 % sub nivelul normal la nivel mondial anul trecut.

Impactul crizei climatice asupra fenomenelor meteorologice extreme și apariția așa-numitelor „fenomene meteorologice bruște” determină un ciclu al apei tot mai haotic și imprevizibil. De la topirea ghețarilor la secete extreme și inundații fulgerătoare, râurile lumii oscilează între un exces și o lipsă de apă.

În ultimii șapte ani s-a înregistrat cel mai mic număr de râuri din întreaga lume cu debite „normale” din 1991 încoace.

În 2025, unul dintre cei mai calzi ani înregistrați vreodată, doar aproximativ o treime dintre râuri s-au încadrat în intervalul normal, în timp ce 36% din suprafața globală a bazinelor hidrografice a înregistrat debite sub sau cu mult sub nivelul normal, iar 21% au avut debite peste și cu mult peste nivelul normal, potrivit studiului OMM, care a utilizat simulări din 13 modele hidrologice globale, bazate pe date meteorologice observate.

Celeste Saulo, secretarul general al OMM, a declarat:

„Epuizăm acea rezervă. Rezerva globală de apă terestră a înregistrat o tendință descendentă începând cu perioada 2014–2016 – un semnal persistent, care durează de un deceniu.”

Anul trecut, pentru al patrulea an consecutiv, fiecare dintre cele 19 mari regiuni glaciare ale lumii a pierdut masă de gheață. Ghețarii au înregistrat cele mai mari pierderi de masă de gheață din anii 1990 încoace, iar cele mai mari pierderi sunt cele mai recente. Numai în 2025, pierderea de masă de gheață a fost de 400 de gigatone, ceea ce a contribuit la creșterea nivelului global al mărilor cu 1,1 mm.

Analiza reprezintă o evaluare cuprinzătoare, bazată pe date științifice, a întregului ciclu al apei, incluzând debitele râurilor, apele subterane, evaporarea și evapotranspirația, stocarea apei în sol, precum și zăpada și gheața.

Wayne Jenkinson, director pentru hidrologie în cadrul OMM, a declarat că cercetarea reprezintă un apel la acțiune în fața unei situații globale caracterizate de diminuarea continuă a resurselor de apă.

„Trebuie să ne intensificăm eforturile pentru a îmbunătăți înțelegerea resurselor de apă la nivel global”,

a spus el.

„Acest lucru necesită o colectare și un schimb sporit de date; astfel putem spori înțelegerea și protecția vieții și bunăstării oamenilor.”

Studiul este publicat într-un moment în care râurile din întreaga lume se confruntă cu multiple amenințări cauzate de secetele induse de criza climatică, poluare și supraexploatare.

Iar impactul asupra sistemelor noastre fluviale are consecințe directe asupra oamenilor, a bunăstării lor și a economiei globale.

În această vară, nivelurile record de scăzute ale apei din Dunăre au creat o criză energetică fără precedent în Ungaria și România, după ce toate reactoarele nucleare, cu excepția unuia, au fost nevoite să se oprească deoarece nivelul râului era prea scăzut pentru a asigura apa necesară răcirii acestora.