Războiul vaccinurilor | De-a ce se joacă europenii? Indignare crescută în Regat și nu numai
Indignare majoră în Regatul Unit, dar și în țările europene, pe măsură ce statele UE stochează, dar nu folosesc milioane de vaccinuri. Țările Uniunii Europene acumulează zeci de milioane de doze de vaccinuri pentru salvarea propriilor cetățeni, dar o fac în detrimentul lor. O analiză Daily Express arată că UE stă pe un munte de zeci de milioane de doze de vaccin neutilizate. Iar planurile pe termen lung cu “vaccinul britanic” par aproape nule.
Stocul statelor membre include aproape 8 milioane de doze de AstraZeneca după ce 17 capitale au continuat să oprească distribuția acestuia peste temerile considerate nefondate în Regat cum că ar provoca cheaguri de sânge, fapt neevidențiat clar de nicio entitate medicală statală și nici de forul suprem european în materie de medicamente, EMA.
Guvernele statelor UE au folosit doar 48 de milioane de doze din cele 62,2 milioane care le-au fost livrate, potrivit datelor oficiale publicate de Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor. Dintre acestea, aproape 15 milioane de doze au fost furnizate de gigantul farmaceutic din Marea Britanie, AstraZeneca, mai mult de 7,5 milioane dintre vaccinurile neutilizate stând acum nefolosite în frigidere pe cuprinsul întregului bloc comunitar.
Ce urmărește Europa supusă lui “Merkron”?
Franța și Germania, cărora li s-a reproșat că ar fi artizanii revoltei în masă a europenilor, s-au dovedit a fi “cei mai răi infractori”, deoarece au folosit mai puțin de jumătate din proviziile lor de vaccin creat de prestigioasa echipă de cercetare de la Oxford.
Șaptesprezece țări din UE, inclusiv Franța, Germania, Portugalia, Suedia, Irlanda, Italia, Cipru, Slovenia, Spania, Danemarca, România (n.r. doar trei loturi cu așa-zise probleme), Letonia, Austria, Lituania, Țările de Jos, Luxemburg și Bulgaria, au suspendat utilizarea vaccinului Oxford din cauza temerilor că provoacă cheaguri de sânge.
Decizia capitalelor europene a fost considerată la Londra ca fiind „una politică”, deoarece experții au avertizat că acțiunea pune chiar viața europenilor de rând în pericol.
Franța și Germania dețin cele mai mari stocuri de vaccinuri AstraZeneca din UE și au folosit mai puțin de jumătate din aprovizionarea cu stocuri de la AstraZeneca.
Șeful Agenției de Supraveghere a Medicamentelor din Italia a acuzat Parisul și Berlinul că se joacă de-a politica pe fondul unui conflict aprins între AstraZeneca și Comisia Europeană, cauzat de deficiențele livrărilor către statele membre. Nicola Magrini, directorul general al AIFA, a afirmat foarte clar în acest sens:
„Am ajuns la punctul suspendării deoarece mai multe țări europene, inclusiv Germania și Franța, au preferat să întrerupă vaccinările… să pună dozele în așteptare pentru a efectua controale. Alegerea este una politică. ”
Italia a folosit două treimi din cele 1,5 milioane de doze de coronavirus expediate către firma anglo-suedeză. Eurodeputatul italian Paolo Borchia a acuzat capitalele influente de „pufnit și pufăit” pe fondul furiei crescânde a publicului din cauza desfășurării lente a loviturilor.
Reabilitarea vaccinului rusesc, pe repede înainte
Între timp, pe fondul teatrului jucat de cuplul “Merkron” și a lacrimilor de crocodil vărsate pentru neîndeplinirea contractelor AstraZeneca semnate cu Comisia Europeană, cele mai mari patru țări europene au anunțat reabilitarea vaccinului rusesc. Potrivit șefului fondului suveran de avere publică, RDIF, din Rusia, țara a ajuns la „acorduri cu companii din Italia, Spania, Franța și Germania pentru a lansa producția” vaccinului rus Sputnik V în respectivele state.
Kirill Dmitriev, a cărui organizație a finanțat vaccinul și este responsabilă pentru distribuția și vânzarea acestuia la nivel global, a declarat că tranzacțiile ar permite furnizarea de Sputnik pe piața europeană „odată cu acordarea aprobării” de către Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA). Iată cum, subit și paradoxal, Rusia devine “salvatoarea Uniunii Europene”.
Ba mai mult, începând cu luna iulie, vaccinul rusesc Sputnik V urmează să fie produs în nordul Italiei, în apropiere de Monza, o premieră în Uniunea Europeană (UE), care nu l-a autorizat încă, potrivit unei declarații a Camerei de Comerţ italiano-rusă, citată de AFP.
”Vaccinul va fi produs începând din iulie 2021 în instalaţia (întreprinderii farmaceutice italiano-elveţiene) Adienne, în Lombardia, la Caponago, în apropiere de Monza”, a declarat Stefano Maggi, un consilier de presă al Camerei de Comerţ.
”Zece milioane de doze urmează să fie produse începând de la 1 iulie şi până la 1 ianuarie 2022”, declară el, subliniind că este vorba despre ”primul acord la nivel european în vederea producerii pe teritoriul UE a vaccinului Sputnik V”.
La ce bun “complicații” cu produse britanice?
Senzația de la Londra este că britanicii rămân încet, dar sigur, în afara calculelor establishment-ului european în privința vaccinului Oxford. Încă un fapt care întărește acest aspect este graba cu care Comisia Europeană se chinuie să aprobe încă un produs german destinat vaccinării anti-Covid.
CureVac, o societate europeană cu sediul în Germania, a semnat, la 6 iulie, un acord de împrumut în valoare de 75 de milioane euro cu Banca Europeană de Investiţii, pentru crearea şi producerea pe scară largă a unor vaccinuri, incluzând un potenţial vaccin al CureVac împotriva COVID-19. CureVac are rol de pionierat în crearea unei clase complet noi de vaccinuri bazate pe ARN mesager (ARNm), transportat în celule de nanoparticule lipidice.
Comisia Europeană a luat decizia -încă din vara lui 2020- de a sprijini acest vaccin pe baza unei evaluări ştiinţifice temeinice a tehnologiei utilizate, a experienţei companiei în crearea de vaccinuri şi a capacităţii sale de producţie pentru a aproviziona întreaga UE.
CureVac intenționează să construiască o rețea de companii partenere, cu ajutorul cărora să poată intensifica producția vaccinului anti-COVID-19 dezvoltat, în așa fel încât capacitatea de producție să ajungă la 300 de milioane de doze în 2021 și până la 600 de milioane în 2022.
Compania a anunțat într-un comunicat preluat de Reuters că dorește să folosească expertiza și capacitățile de producție pe scară largă a vaccinurilor din Germania, Franța, Olanda, Belgia, Spania și Austria, plus, eventual, Suedia, Polonia, Italia și Irlanda. Adică din mai toate țările importante ale Uniunii Europene.
De ce ar mai fi nevoie de Marea Britanie acum? De ce nu ar rămâne niște miliarde la Berlin sau Paris?
Când Germania creează, Franța produce. Pentru binele european comun
Dar nu doar Germaniei pare că îi convine de minune criza de imagine a AstraZeneca. Franța joacă aceeași carte.
Un laborator francez va începe să producă vaccinul Moderna Covid-19 chiar din luna martie, în timp ce altul va începe să producă vaccinul de la Pfizer și BioNTech în aprilie, a declarat miercuri ministrul Industriei Agnès Pannier-Runacher, citat de France 24. Președintele Emmanuel Macron a promis chiar că patru locații de pe teritoriul francez vor începe în curând să producă vaccinuri împotriva noului coronavirus, în timp ce guvernul său atrage critici ascuțite cu privire la ritmul lent al vaccinării din Franța.
Britanicii iau în derâdere și planurile mărețe ale lui Macron, titrând ironic:
“Mândria franceză a repurtat, totuși, un succes după ce gigantul său farmaceutic Sanofi a declarat că vaccinul propriu Covid-19 nu va fi gata până la sfârșitul acestui an”.
Dar mașinăria franco-germană pare a funcționa ca unsă, după spusele ministrului Industriei din Franța.
“Și în mai, ar trebui să producem vaccinul CureVac, pentru care așteptăm aprobarea”, a adăugat ministrul, referindu-se la firma germană de biotehnologie care ar putea începe producția chiar pe teritoriul Franței, într-un laborator deținut de Fareva.
Pe lângă toate acestea, un laborator francez Sanofi va începe să producă vaccinul Pfizer-BioNTech în al doilea trimestru, chiar în timp ce merge înainte și cu vaccinul propriu, deja mult întârziat. De asemenea, compania franceză Delpharm va produce tot același vaccin Pfizer.
Așadar, ceea ce părea o indignare profundă europeană pentru lipsa de operativitate în susținerea livrărilor promise de AstraZeneca Europei, nu e decât un joc de imagine care se traduce în multe miliarde. Europa nu vorbește mai deloc despre posibilele efecte adverse ale vaccinurilor produse de cei ce investesc pe teritoriul ei.
Iar concluzia e că Uniunea Europeană, indiferent de ceea ce comunică prin EMA, Agenția Europeană a Medicamentelor, nu pare dispusă să continue vaccinarea pe termen lung cu britanicul AstraZeneca, atâta timp cât sute de milioane de doze de “vaccin americano-germano-francez” -și mai nou rusesc- riscă să rămână în frigidere. Desigur, pe spatele propriilor cetățeni ajunși la exasperare de întârzierea vaccinărilor.









