Reforma companiilor de stat începe în 2026. Oana Gheorghiu: ”Sunt domenii în care statul nu are ce să caute”
Vicepremierul Oana Gheorghiu, responsabilă cu reforma companiilor de stat, a declarat, în cadrul emisiunii ”În Fața Ta”, difuzată sâmbătă la Digi24, că numărul membrilor din consiliile de administrație a fost redus prin lege. Ea mai susține că există companii în care statul român vrea să fie un jucător și există domenii în care statul român nu are ce să caute. De asemenea, Oana Gheorghiu transmite că reforma pentru cele 22 de companii de stat selectate va începe în acest an, dar nu va putea fi finalizată în decurs de un an.
”Va fi anul în care începem reforma companiilor de stat. Dacă vine cineva și vă spune că aceste companii pot să fie reformate într-un an de zile, vă minte”,
a declarat Oana Gheorghiu, în emisiunea de la Digi24.
Ea a detaliat și calendarul pentru această reformă.
”Avem un jalon la 31 martie să închidem interimatele din consiliile de administrație sau să declanșăm toate interimatele, să declanșăm selecția pentru toate interimatele din consiliile de administrație și ăsta este punctul central și foarte important. Deci asta este un jalon. Până la 31 martie vor fi fost începute toate selecțiile pe interimate. România vine cu interimate de sute de zile.
La 31 august trebuie să avem cel puțin trei planuri de restructurare începute la trei companii importante din energie și transporturi. Astea până la 31 august, avem jalon în PNRR. La asta lucrăm cu prioritate în acest moment.
Ce ne propunem până la finalul anului este ca pentru toate aceste 22 companii din primul val să avem clar planul de restructurare și început de implementare a acestor planuri.
Și, în paralel, pentru că nu ne oprim la aceste 22, să începem analiza și pe următoarele companii”,
a spus vicepremierul.
Ea susține că există companii în care statul român vrea să fie un jucător și există domenii în care statul român nu are ce să caute.
”Trebuie să fim foarte conștienți că deciziile strategice, peste tot în lume, nu doar în România, sunt politice. Decizia nu-mi aparține și nici nu ar avea cum un singur om să ia asemenea.
Există o lege care reglementează calitatea de proprietar a statului român. Este legea 48/ 2025 care, după părerea mea, necesită multă îmbunătățire. Această lege ne dă direcția, stabilește ce companii sunt strategice și unde statul român trebuie absolut obligatoriu să rămână majoritar sau să fie acționar unic.
Există companii în care statul român vrea să fie un jucător și există domenii în care statul român nu are ce să caute.
Nu știu ce face Coaliția. Eu nu particip la aceste… Decizia se ia în Comitetul interministerial pentru reformă, din care fac parte vicepremierii, premierul, fac parte miniștrii implicați, miniștrii de resort, ministrul Fondurilor Europene și cred că și ministrul Dezvoltării. Este un comitet care face o analiză din perspectivă strategică, dar, din nou, perspectiva asta nu este ce vreau eu, ce vrea premierul, ce vrea… Este o perspectivă care se bazează pe o strategie, pe o strategie care vine din legislație. Aici, la legea asta, într-adevăr mai e de lucru”,
a spus Gheorghiu.
”Numărul membrilor consiliul de administrație a fost redus”
Vicepremierul afirmă că un element important în reformă sunt consiliile de administrație:
”După tot ce am studiat și m-am uitat ce s-a întâmplat în alte țări: Consiliile de administrație, calitatea consiliilor de administrație. De calitatea consiliilor de administrație depind șansele unei întreprinderi să se pună pe picioare sau să moară.
Care a fost problema României în companiile de stat? Consiliile de administrație au fost de cele mai multe ori constituite din oameni numiți politic sau pe linie politică. Erau oameni care mergeau și se angajau, nu știu, la minister și mai primeau un loc și în consiliu, poate uneori ca să compenseze salariul mic. Din acest moment, conform legii, nu mai există această posibilitate, ea a fost eliminată cu totul. Din acest moment, numărul membrilor consiliul de administrație a fost redus și poate să fie între 3 și 5, în funcție de dimensiunea companiei. Cele mai multe companii vor avea maxim trei membri în consiliul director.
Numărul mic de membri în consiliul în consiliul de administrație, acest număr mic creează flexibilitate, creează posibilitatea de a asigura competența necesară, nu încarcă cheltuielile companiei.
Cum sunt selectați acești trei membri? Unul singur poate să fie numit de minister, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să respecte criteriile de competență impuse pentru toți ceilalți membri. Ceilalți doi membri sunt aleși printr-un proces de selecție organizat potrivit legii și supravegheat de AMEPIP.
Toate anunțurile și toate consiliile de administrație vor fi în selecție în perioada următoare, astfel încât oamenii competenți să se înscrie.
Este singurul mod în care putem să începem să construim și să spargem mitul ăsta al numirilor politice. Și sunt foarte conștientă și cred că toată lumea e conștientă că lucrurile nu se vor schimba peste noapte, că nu putem să promitem miracole, că nu toate consiliile de administrație vor fi perfecte.
Dar, dacă începem să creăm un mecanism care funcționează și care nu mai poate fi întors din drum, atunci când se schimbă guverne, miniștri, ministere, atunci vom reuși să ducem mai departe această schimbare în companiile de stat.”
Gheorghiu: ”Situaţia Tarom arată că ce s-a făcut până acum nu a fost bine şi trebuie schimbată paradigma.”
Despre compania TAROM, Gheorghiu a declarat că are un plan de restructurare aprobat de Comisia Europeană, care se finalizează la sfârşitul acestui an şi a constatat că ”pentru această companie există o emoţie la nivelul societăţii”, de aceea ea va trebui ca, ”într-o formă saun alta”, să-şi continue activitatea.
”Ce pot să vă spun este că Tarom are un plan de restructurare în curs, care este aprobat de Comisia Europeană, care se închide la finalul anului 2026, cu un buget alocat pentru a achiziţiona aeronave.
Dacă mă întrebaţi pe mine dacă trebuie sau nu să existe… Cred că există o emoţie la nivelul societăţii pentru această companie. Asta e percepţia mea.
Deci, într-o formă sau alta, compania asta trebuie să existe”,
a declarat Oana Gheorghiu.
Întrebată care este soluţia potrivită pentru Tarom, Oana Gheorghiu a spus că îşi doreşte ”să ieşim din paradigma asta, nu ne vindem ţara”:
”Nu mă pot antepronunţa, dar ce aş vrea să spun este că mi-aş dori foarte mult să ieşim din paradigma asta, nu ne vindem ţara sau nu facem parteneriate public-private, că vine cineva şi ne ia ceva.
Cred că interesul statului român este să aducă plus valoare pentru societate, să aducă bani pentru societate nu să-i piardă.
Iar felul în care a gestionat până acum lucrurile ne arată că nu a făcut-o bine. Şi atunci, dacă nu a fost bine, trebuie să luăm măsuri complet diferite de ce am luat până acum, ca să schimbăm lucrurile.”
Întrebată, de asemenea, dacă vrea cineva să cumpere Taromul, Oana Gheorghiu a precizat că nu deţine o astfel de informaţie:
”Nu am această informaţie, nu m-am implicat deloc special pe zona Tarom. Am încercat să coordonez procesul ăsta şi să asigur implementarea legislaţiei. Eu asta am făcut în aceste luni, practic am făcul planurile din construcţie. Am desenat arhitectura şi am susţinut ca această agenţie să devină mai puternică şi mai independentă.”









