Revoluție în pensiile din Germania: vârsta de pensionare ar putea urca până la 70 de ani

Sistemul de pensii din Germania se pregătește pentru una dintre cele mai ample transformări din ultimele decenii. Planurile prezentate de Comisia pentru Pensii ar putea schimba radical modul în care milioane de oameni își construiesc viitorul financiar. Mesajul este clar: mai mulți ani de muncă, contribuții suplimentare și reguli mai stricte pentru pensionarea anticipată. Deocamdată, propunerile nu au devenit lege, însă direcția în care se îndreaptă reforma este deja conturată și ar putea avea efecte majore asupra generațiilor actuale și viitoare, scrie focus.de, citat de Digi24.

Propunerile comisiei pentru pensii sunt inițial doar recomandări. Dacă și în ce formă vor deveni legi este o decizie a guvernului federal și a Bundestagului. Cu toate acestea, planurile indică direcția în care se îndreaptă lucrurile: cetățenii sunt așteptați să lucreze mai mult, să contribuie mai mult și să își regândească planificarea pensionării.

Motivul este simplu: tot mai mulți oameni se pensionează, în timp ce mai puțini intră în sistemul de pensii pentru a contribui. În plus, oamenii trăiesc mai mult și, prin urmare, își primesc pensia pentru o perioadă mai lungă. Acest lucru pune presiune asupra sistemului de pensii. În 2024, durata medie a pensiilor pentru limită de vârstă și invaliditate a fost de 20,5 ani. Bărbații au primit în medie 18,9 ani, în timp ce femeile au primit 22,1 ani.

Prin urmare, comisia propune să abordeze simultan mai multe probleme: o vârstă de pensionare mai mare, mai mulți contribuabili, investiții în acțiuni și mai puține reguli speciale.

Comisia pentru Pensii din Germania propune intervenții simultane în mai multe zone-cheie: creșterea vârstei de pensionare, extinderea bazei de contribuabili, introducerea unei componente bazate pe investiții și eliminarea unor reguli speciale.

Una dintre cele mai sensibile măsuri

Una dintre cele mai sensibile măsuri vizează eliminarea așa-numitei „pensii la 63 de ani”. În prezent, persoanele care au acumulat 45 de ani de contribuții pot ieși mai devreme la pensie fără penalizări. Dacă această facilitate va dispărea, cei mai afectați vor fi muncitorii care au început activitatea profesională foarte devreme: meseriașii, lucrătorii din industrie, personalul medical, angajații din comerț sau cei cu cariere foarte lungi. Pentru persoanele care desfășoară activități fizice solicitante, comisia propune facilitarea accesului la pensia de invaliditate, însă detaliile privind aplicarea acestei măsuri nu au fost încă stabilite.

Cei care vor dori să se retragă mai devreme din activitate vor trebui să accepte reduceri consistente ale pensiei. În prezent, pentru fiecare lună de pensionare înainte de vârsta standard se aplică o penalizare de 0,3%.

Astfel, o persoană care ar avea dreptul la o pensie brută de 1.800 de euro și se pensionează cu doi ani mai devreme ar pierde 7,2% din sumă, adică aproximativ 130 de euro pe lună. Pe parcursul a 20 de ani de pensie, această reducere ar însemna peste 31.000 de euro pierduți, fără a lua în calcul eventualele majorări ulterioare.

Situația devine și mai costisitoare pentru cei care ar dori să se retragă la 63 de ani în loc de 67. În acest caz, reducerea ar ajunge la 14,4%, iar pensia brută de 1.800 de euro s-ar transforma într-una de aproximativ 1.541 de euro lunar.

O altă propunere importantă prevede legarea vârstei de pensionare de evoluția speranței de viață. În prezent, pentru persoanele născute începând cu anul 1964, vârsta standard de pensionare este de 67 de ani. Potrivit recomandărilor comisiei, această limită ar putea crește la 67,5 ani în jurul anului 2042 și la 68 de ani în jurul anului 2052. Pe termen foarte lung, nu este exclusă chiar atingerea pragului de 70 de ani.

Pentru cei care se află astăzi la mijlocul vieții profesionale, efectele ar putea fi semnificative. Persoanele de aproximativ 40 de ani ar putea ajunge să se pensioneze la 68 de ani, iar cei de circa 30 de ani chiar la 68,5 ani.

Începând cu 2028, comisia propune introducerea unei noi componente de pensie bazate pe investiții de capital. Planul prevede ca o parte din salariul brut să fie investită pe piața de capital. Inițial, contribuția ar reprezenta 1% din salariul brut, urmând să crească ulterior la 2%. Costul ar urma să fie împărțit între angajat și angajator.

Pentru un salariu brut de 4.000 de euro, contribuția inițială ar însemna 40 de euro pe lună, dintre care angajatul ar suporta 20 de euro. Potrivit calculelor prezentate de comisie, investițiile pe termen lung în fonduri diversificate ar putea genera sume importante pentru pensie, însă randamentele nu sunt garantate, iar piețele financiare pot înregistra și pierderi.