România aculturală | Jumătate din bibliotecile din țară s-au închis

Din 1990 și până astăzi, deci în ultimii 32 de ani, au dispărut 8207 de biblioteci din România. Cu excepția anilor 1995 și 1996, când s-au înființat 277 de noi biblioteci, pe teritoriul României s-au închis an de an cel puțin câteva sute de astfel de instituții pentru educație. Ultimele date furnizate de Institutul Național de Statistică indică faptul că astăzi, în România, mai sunt doar 8458 de biblioteci naționale, universitare, specializate, școlare, publice sau private. În 1990 erau 16.665 de biblioteci, potrivit Digi24.ro. 

Institutul Național de Statistică calculează anual numărul de cititori în bibliotecile din România. Ultimele cifre publicate spun că astăzi există 2.1 milioane de persoane care au împrumutat pentru acasă (sau au consultat în sediul bibliotecii) cel puțin o dată într-un an calendaristic o carte, broșură sau o altă publicație aparținând unei biblioteci. Datele sunt alocate anului 2021, an de pandemie, cu numeroase restricții de circulație. În privința evoluției numărului de cititori activi, datele INS indică faptul că începând cu anul 1999, numărul total al celor care folosesc biblioteca scade an de an cu câteva sute de mii de cititori. Astfel, în 1999 erau 6,1 milioane de cititori, iar 20 de ani mai târziu,  în 2019, anul dinaintea pandemiei, doar 3,1 milioane de cititori. În 2020, numărul cititorilor a scăzut la 2,5 milioane, iar anul următor încă aproape 400.000 de cititori mai puțin. Asta înseamnă că în cei doi ani de pandemie numărul cititorilor activi ai bibliotecilor a scăzut cu 1 milion.

An de an, tot mai puține permise de bibliotecă

Una dintre cele mai mari biblioteci din România este Biblioteca Centrală Universitară Carol I. Doar 3944 de persoane au mers cel puțin o dată în anul 2021 la această bibliotecă pentru a împrumuta sau consulta o carte la sala de lectură. În 2019, înaintea pandemiei, numărul total a cititorilor acestei biblioteci era de 9035 de persoane, cu circa 250 mai puțin decât în 2018.

La Biblioteca Academiei numărul total al persoanelor cu permis a fost în 2019 de 1.482 de utilizatori. Biblioteca Metropolitană București declară în raportul de activitate pe anul 2018, ultimul dat publicității pe site-ul lor, că numărul total al utilizatorilor este de 35.555 de persoane. Cu un număr total de 146 de angajați.

O situație ceva mai bună se regăsește la Biblioteca Națională a României, care susține în raportul de activitate pe 2021 că a avut pe parcursul anului trecut un total de 107.194 de utilizatori înscriși. La finalul anului 2021, Biblioteca Națională avea 200 de angajați și alte 59 de posturi disponibile pentru angajare.

Digi24.ro a solicitat informații de la mai multe biblioteci din țară cu privire la numărul de cititori activi și la obiceiurile lor de lectură. Foarte multe astfel de instituții au refuzat să răspundă. De la cei care totuși au răspuns aflăm că, spre exemplu, la Biblioteca Județeană Satu Mare au fost anul trecut doar 1599 de persoane care au cerut cel puțin o dată pe an o carte pentru lectură și că majoritatea, circa 60%, sunt elevi, iar 71% dintre aceștia sunt de sex feminin.  Înainte de pandemie, numărul total al cititorilor la Satu Mare a fost de 3516 în 2018 și 3064 în 2019.

Paula-Maria Horotan, director adjunct al Bibliotecii Județene Satu Mare confirmă “scăderea semnificativă a numărului de utilizatori” și invocă pandemia cu COVID drept principal factor al al acestui fenomen. Ea invocă de asemenea “scăderea interesului populației pentru lectura de pe suport tipărit“, dar și “influențele demografice” ca explicații pentru numărul tot mai mic al cititorilor la bibliotecă.

La Biblioteca Județeană “Ion Heliade Rădulescu” Dâmboviţa, numărul total al cititorilor cu permis în 2021 a fost de 12.189 de persoane, în creștere față de anii de dinaintea pandemiei (circa 10.000 de utilizatori în 2018 și 2019). Managerul acestei biblioteci, Agnes Terezia Erich, a explicat că majoritatea cărților au fost împrumutate de cititori (85.000 de unități), în detrimentul celor consultate la bibliotecă (14.600 de unități).

O scădere mare a interesului pentru carte se înregistrează, între altele, la Biblioteca Județeană “Mihai Eminescu”, din Botoșani. Din cifrele furnizate de această instituție, în ultimii ani numărul total al persoanelor cu permis a scăzut de la 29.000 în 2019 la 17.000 în 2021. Iar numărul total al cărților împrumtate la domiciliu a scăzut și el dramatic, de la peste 700.000 în anii 2018 și 2019 la 54.000 în anul 2021.

De 22 de ani fără investiții în bibliotecile școlare

Cornelia Popa Stavri, secretar general al Federației Sindicatelor Libere din Învățământ, a declarat că ultimele alocări de fonduri pentru achiziția de carte în bibliotecile școlare au fost făcute înainte de anul 2000.

“Fiecare unitate de învățământ din România are sau ar trebui să aibă o bibliotecă, cu cel puțin un bibliotecar în organigramă. Doar că baza de carte din aceste biblioteci nu a mai fost actualizată dinainte de anul 2000. Nu mai știu exact să vă spun când, dar sigur înainte de anul 2000 au fost ultimii bani care au fost alocați pentru achiziția de carte în școli”, afirmă Popa Stavri.

Fost ministru al Culturii: Cititul a cam dispărut în România. Suntem pe unul din ultimele locuri în lume

Între 1990 și ziua de astăzi, au fost în funcția de ministru al Culturii nu mai puțin de 27 de persoane diferite.

“Fiecare cu propria viziune și cu propriile politici publice”, după cum afirmă Ionuț Vulpescu, unul dintre cei 27 de foști miniștri ai Culturii pe care i-a avut România în ultimii 32 de ani. Într-o declarație oferită Digi24.ro, Vulpescu spune că “România a devenit o țară aculturală. Cititul a cam dispărut în România. Suntem pe unul din ultimele locuri în lume. Totul e bazar pe ipocrizie și demagogie. Avem Ziua Națională a Lecturii, avem Ziua Națională a Iubitorilor de Carte, avem chiar Ziua Națională a Cumpărării de Carte. Te înspăimânți… În loc să facem politici publice venim cu tot felul de chestii marginale. Ne plac festivismele”.

Întrebat dacă-și asumă vreun rol pentru situația aculturală în care România a ajuns, Ionuț Vulpescu spune că între deciziile pe care el le-a luat în calitate de ministru a fost să scadă TVA-ul pentru carte de la 9% la 5%.

“Am luat decizia asta în 2015, la începutul anului. De șapte ani nu s-a mai făcut nimic”, afirmă Ionuț Vulpescu, astăzi senator al PSD, partid aflat la guvernare. Vulpescu susține că, spre deosebire de țările civilizate unde bibliotecile sunt deschise și în week-end, programul bibliotecilor la noi este unul aproape imposibil pentru cititori. “Cam toate bibliotecilor sunt deschise între 9.00 și 17.00. Cu mare, mare greutate au reușit, cât am fost ministru, să conving să deschidem și sâmbăta Biblioteca Națională”. “Discuția e foarte lungă, dar necesară. E ca la doctor. Ca să te faci bine, trebuie să știi unde ești. Avem nevoie de publici publice și de o cât mai mică discontinuitate în administrare. Da, așa e, avem o foarte mare nevoie de educație și de cultură. Dar pentru asta avem nevoie și de oameni credibili”, mai spune Ionuț Vulpescu.

Ministerul Culturii a uitat de biblioteci

Ministerul Culturii, prin ultimele sale conduceri, pare să fi uitat aproape complet de situația bibliotecilor din România. În ultimul raport de activitate al acestei instituții, cel pe anul 2021, se menționează doar de câteva ori cuvântul bibliotecă. Sunt două mențiuni despre alocarea unor sume foarte mari de bani pentru refacerea și consolidarea a două clădiri istorice în Craiova și Iași. Respectiv, 3,5 milioane de euro pentru Biblioteca Franceză „Omnia” din Craiova și 15,8 milioane de euro pentru Biblioteca Centrală Universitară “Mihai Eminescu” din Iași. Este amintit de asemenea proiectul “Biblioteca Digitală a României”, un proiect finanțat prin Programul Operațional Competitivitate 2014-2020, aflat încă în derulare. În raportul de activitate se afirmă că urmează a fi digitalizate peste 560.640 de resurse culturale și, de asemenea, se vorbește despre “includerea Bibliotecii Naționale a României și a Institutului de Etnografie și Folclor Constantin Brăiloi în proiect”. În același document se arată că a fost alocată suma de 16296 lei (circa 3300 euro) pentru Biblioteca Județeană Vaslui pentru un proiect cultural intitulat “La pas pe meleaguri vasluiene”.

Ministerul Culturii, cel care are grijă de bibliotecile din România, este condus de Lucian Romașcanu (PSD), un absolvent al Facultății de Comerț la ASE, cu un master în administrarea afacerilor la University of Washington, Seattle, Statele Unite. Înainte de a ajunge senator PSD și ministru al Culturii, Romașcanu a fost directorul general al ziarului CanCan și apoi directorul executiv al Kanal D.