România, alături de alte 10 state UE, cere renunțarea la blocarea prin veto a politicii externe a Uniunii
România se numără printre cele 11 state membre ale Uniunii Europene care cer schimbarea modului în care sunt adoptate deciziile de politică externă ale blocului comunitar. Într-o scrisoare adresată șefei diplomației europene, Kaja Kallas, cele 11 țări susțin explorarea posibilității de trecere de la regula unanimității la votul cu majoritate calificată, pentru a evita situațiile în care un singur stat poate bloca acțiunea întregii Uniuni, transmite Euronews.
Austria, Danemarca, Belgia, Finlanda, Franța, Germania, Luxemburg, Olanda, România, Spania și Suedia sunt statele membre ale Uniunii care au semnat documentul, consultat de jurnaliștii de la Euronews.
Inițiativa este susținută în special de Germania, cel mai mare stat membru al UE, care promovează de mai mult timp reforma mecanismului decizional în domeniul politicii externe.
”Cultura consensului este o sursă importantă a legitimității Uniunii. Prin urmare, continuăm să urmărim consensul ori de câte ori este posibil”,
afirmă cele 11 guverne în scrisoarea citată.
Statele semnatare avertizează însă că această cultură a consensului nu trebuie să ajungă să împiedice acțiunea comună a UE.
”Trebuie să ne asigurăm că această cultură a consensului favorizează acțiunea comună, nu o împiedică – altfel vom avea legitimitate, dar nu și forță”,
se mai arată în document.
Acum, un singur stat poate bloca politica externă a UE
În prezent, politica externă și de securitate comună a Uniunii Europene este guvernată, în principal, de regula unanimității. Prin urmare, un singur stat membru poate împiedica adoptarea unei decizii susținute de celelalte 26 de țări.
Problema a devenit deosebit de supărătoare mai ales în ultimii ani, în special în perioada în care Ungaria condusă de Viktor Orbán a utilizat în mod repetat dreptul de veto pentru a obține concesii în alte dosare sau pentru a-și promova propriile interese.
Unul dintre cele mai recente exemple a fost blocarea unui împrumut european de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina, asupra căruia liderii UE ajunseseră la un acord. Budapesta a legat deblocarea finanțării de un diferend separat cu Kievul privind conducta petrolieră Drujba.
Cele 11 state consideră că astfel de situații afectează capacitatea Uniunii de a reacționa rapid într-un context internațional tot mai instabil.
”Capacitatea Uniunii de a-și apăra valorile și interesele depinde de posibilitatea de a-și mobiliza rapid și eficient greutatea politică, economică și diplomatică”,
susțin semnatarii.
5 principii de bază în politica externă a UE, propuse de cele 11 state
Guvernele propun cinci principii care, în opinia lor, ar trebui să stea la baza unei politici externe europene mai eficiente.
Printre acestea se numără respectarea principiului cooperării sincere și al solidarității reciproce, folosirea mai frecventă a ”abținerii constructive” în locul veto-ului și evitarea legării deciziilor de politică externă de chestiuni ”esențialmente fără legătură” cu tematica deciziei în cauză.
Cel mai important punct este însă solicitarea de a explora posibilitățile prevăzute de tratatele europene pentru trecerea de la unanimitate la majoritate calificată.
Statele semnatare cer, de asemenea, ca orice încercare de a împiedica o astfel de schimbare să fie justificată prin ”motive vitale, fundamentate”.
În opinia celor 11 guverne, cadrul juridic pentru aplicarea acestor principii există deja, fiind nevoie în primul rând de voință politică pentru a le pune în practică.
Schimbarea ar putea fi făcută de la caz la caz
Trecerea la votul cu majoritate calificată nu ar trebui neapărat să se aplice întregii politici externe a UE dintr-o dată. Potrivit propunerii, schimbarea ar putea fi făcută de la caz la caz.
În centrul dezbaterii se află așa-numita ”clauză passerelle”, prevăzută de tratatele europene, care permite, în anumite condiții, trecerea de la unanimitate la majoritate calificată. Este vorba despre o regulă specială din tratatele Uniunii Europene, care permite statelor membre să modifice modul în care se votează o lege fără a trece printr-un proces formal și îndelungat de rescriere a tratatelor.
Susținătorii reformei argumentează că un astfel de mecanism ar accelera procesul decizional și ar reduce posibilitatea unor veto-uri considerate nejustificate. Oponenții se tem însă că eliminarea unanimității ar reduce legitimitatea democratică a deciziilor și ar diminua capacitatea statelor mici de a-și apăra interesele în fața statelor mai puternice.
Este important de semnalat în acest context că niciuna dintre țările baltice – Estonia, Letonia și Lituania – nu a semnat inițiativa.
Paradoxul ”clauzei passerelle”
Reforma se lovește însă de un obstacol major: activarea mecanismului care ar permite trecerea de la unanimitate la majoritate calificată necesită, la rândul ei, unanimitate.
Practic, statele care se opun renunțării la dreptul de veto ar putea bloca exact procedura prin care acesta ar urma să fie limitat.
Cele 11 țări cer, în acest context, consultări ”semnificative” între state pentru soluționarea eventualelor dispute și găsirea unui compromis.
Inițiativa vine într-un moment în care la Bruxelles există o fereastră politică pentru reformarea politicii externe europene, după înfrângerea lui Viktor Orbán. Această oportunitate ar putea fi însă afectată de rezultatul alegerilor prezidențiale din Franța de anul viitor, în condițiile în care Marine Le Pen, o eurosceptică declarată, este considerată una dintre principalele figuri ale scrutinului.
În paralel, Germania și Franța au avansat și ideea consolidării rolului Înaltului Reprezentant al UE pentru afaceri externe, Kaja Kallas, dar cu o supraveghere directă din partea președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.









