Ruda ciudată la masa de Crăciun? Rădăcinile demenței se regăsesc încă din copilărie, spun experții
Demența este adesea asociată cu persoanele în vârstă, dar nu apare din senin. Unii factori de risc pot apărea chiar înainte de naștere, în timp ce alții apar pe măsură ce trecem de la copilărie la vârsta adultă. Conform cercetărilor, acesta ar putea fi momentul optim pentru a începe intervenția. Cercetarea a fost publicată în revista The Lancet: Healthy Longevity.
Studii anterioare au identificat o serie de factori de risc pentru demență, dar modificarea acestora după apariția neurodegenerării nu este de mare ajutor, încurajând cercetătorii să caute în primele momente ale vieții acțiuni care ar putea face diferența într-o zi.
Un studiu realizat în 2023 de cercetători din Suedia și Republica Cehă a identificat o serie de factori la naștere asociați cu un risc ușor crescut de demență mai târziu în viață. În timp ce unii, cum ar fi împărțirea uterului cu un geamăn, sunt în afara controlului oricui, alții – cum ar fi un interval mai scurt între nașteri și sarcina după vârsta de 35 de ani – pot influența deciziile părinților.
Un alt studiu publicat la sfârșitul anului 2024 a analizat factorii de risc pentru adulții tineri cu vârste cuprinse între 18 și 39 de ani. O echipă condusă de Global Brain Health Institute (GBHI) din Irlanda a reunit un grup de experți din 15 țări din întreaga lume pentru a ajuta la elaborarea unui plan pe tot parcursul vieții pentru îmbunătățirea sănătății creierului.
Tinerețea, perioadă crucială pentru intervenții care ar putea reduce semnificativ riscul de demență la vârste mai înaintate
Dintre factorii de risc identificați de cercetători, unii sunt legați de stilul de viață, inclusiv consumul excesiv de alcool, fumatul, sedentarismul și izolarea socială. Alții sunt de natură environmentală, cum ar fi expunerea la poluare, leziuni cerebrale traumatice, pierderea auzului sau a vederii sau un nivel scăzut de educație. Iar alții, cum ar fi obezitatea, diabetul, hipertensiunea, colesterolul LDL și depresia, sunt probleme de sănătate care pot apărea din cauza alegerilor legate de stilul de viață.
În cele din urmă, cercetătorii sugerează că mulți dintre factorii de risc sunt măsuri pe care le-am putea lua pentru a reduce riscul de a dezvolta demență, care poate începe să se manifeste mult mai devreme în viața noastră decât își dau seama mulți oameni.
„Ar putea rădăcinile demenței să se întindă până în copilărie sau în perioada de sugar? Dovezi din ce în ce mai numeroase sugerează că da și că expunerea la factorii de risc în prima decadă de viață (sau chiar în uter) poate avea implicații pe tot parcursul vieții asupra riscului de demență”,
a explicat echipa într-un articol publicat în The Conversation la începutul acestui an.
„Majoritatea cercetărilor privind demența se concentrează, în mod firesc, pe schimbările asociate cu declinul [cognitiv legat de vârstă] în ultima parte a vieții. Dar există dovezi din ce în ce mai numeroase că multe dintre diferențele în structura și funcționarea creierului asociate cu demența la persoanele în vârstă ar putea exista, cel puțin parțial, încă din copilărie.”,
spun experții.
Potrivit echipei, există numeroase exemple în acest sens.
„În studiile pe termen lung în care capacitatea cognitivă a persoanelor a fost monitorizată pe parcursul întregii lor vieți, unul dintre cei mai importanți factori care explică capacitatea cognitivă a unei persoane la vârsta de 70 de ani este capacitatea cognitivă pe care o avea la vârsta de 11 ani”,
au explicat autorii studiului.
„Adică, adulții în vârstă cu abilități cognitive mai slabe au avut adesea aceste abilități mai slabe încă din copilărie, iar diferențele nu se datorează exclusiv unui declin mai rapid la vârste înaintate.”
Un alt semnal potențial este prezența leziunilor cerebrale sau a anomaliilor la vârste mai înaintate, care pot fi legate de incidente sau comportamente din tinerețe.
„Modele similare se observă și atunci când se caută dovezi ale leziunilor legate de demență pe scanările cerebrale, unele modificări părând să fie mai strâns legate de expunerea la factori de risc în primii ani de viață decât de stilul de viață nesănătos actual”,
au explicat autorii.
„În ansamblu, poate că a sosit momentul ca prevenirea demenței să fie considerată un obiectiv pe tot parcursul vieții, mai degrabă decât un obiectiv specific pentru bătrânețe.”
Factorii declanșatori: de la fumat și alcool, până la abilitățile cognitive mai reduse încă din copilărie
În studiul lor din 2024, unii dintre factorii de risc identificați pot părea evidenti. Consumul de alcool și fumatul, de exemplu, sunt cunoscute ca fiind dăunătoare pentru sănătate în general, iar suferirea unei leziuni cerebrale reprezintă un risc direct pentru demența ulterioară.
Alții însă urmează o cale mai sinuoasă – pierderea auzului sau a vederii, de exemplu, este de asemenea legată de demență, posibil din cauza degenerării creierului sau a izolării sociale.
Cunoașterea riscurilor este un lucru, dar atenuarea lor este dificilă. Cercetătorii sugerează că problema ar putea fi abordată cel mai bine prin identificarea factorilor la nivel individual, comunitar și național. Ajutarea oamenilor la nivel individual implică sensibilizarea cu privire la importanța sănătății creierului și a riscurilor, spune echipa. Acest lucru ar putea fi realizat prin campanii de sănătate publică și educație în școli, finanțate prin impozitarea substanțelor care afectează negativ sănătatea creierului, cum ar fi alcoolul sau țigările.
La nivel comunitar, echipa recomandă crearea unui consiliu consultativ format din tineri adulți din medii diverse, care să „funcționeze ca o legătură cu administrațiile locale pentru a furniza cunoștințe contextuale despre sănătatea creierului în comunitate”.
La nivel național, grupul de experți sugerează crearea și adoptarea unei carte a sănătății creierului, pentru a menține oamenii pe calea unei sănătăți cerebrale mai bune pe tot parcursul vieții.
„Tinerii adulți sunt foarte dornici să afle mai multe despre sănătatea creierului lor – sunt foarte conștienți de diversitatea cognitivă și neurologică, mulți dintre ei identificându-se cu diagnostice precum ADHD sau autism”,
a declarat Laura Booi, gerontolog social la GBHI.
„Această conștientizare determină interesul lor puternic pentru înțelegerea și îmbunătățirea sănătății creierului lor.”
Factorii identificați nu sunt nici ei statici. Echipa afirmă că factorii emergenți necesită studii suplimentare, printre aceștia numărându-se alimentele ultraprocesate, consumul de droguri, timpul petrecut în fața ecranului, stresul și expunerea la microplastice.









