Rusia, ultimul loc în lume la libertatea internetului. Absolutiștii libertății de exprimare tac mâlc
Rusia este la coada clasamentului global în ceea ce privește libertatea internetului, conform unui clasament întocmit de compania de cercetare a internetului Cloudwards, citat de portalul rus independent The Moscow Times.
Scorul global primit de Rusia este de doar 4 din 100, plasându-se pe penultimul loc, doar Coreea de Nord, cu un scor de 0 din 100, fiind clasată mai jos decât Rusia. Trebuie precizat că scorul Coreei de Nord a fost din start o din 100, întrucât țara nu se află și nici nu s-a aflat vreodată conectată la internetul global, așa încât conceptul de ”libertate a internetului” este pur și simplu fără obiect.
Iranul, China și Pakistanul au avut scoruri similare cu cel al Rusiei.
Clasamentul a luat în considerare capacitatea de a exprima liber opiniile politice și civice online, precum și disponibilitatea serviciilor VPN, a site-urilor de torrent-e și a conținutului pentru adulți. Rusia nu a fost recunoscută ca fiind ”complet liberă” în niciuna dintre categoriile luate în calcul pentru analiză.
Studiul subliniază faptul că Rusia blochează sau restricționează sistematic principalele platforme internaționale de internet, inclusiv rețelele sociale (YouTube, X, Instagram, Facebook, TikTok), aplicațiile de mesagerie (WhatsApp și Telegram) și mass-media independentă.
Rusia a fost, de asemenea, evidențiată ca având unele dintre cele mai dure politici represive împotriva serviciilor VPN.
Singurul lucru care o deosebește de Coreea de Nord este faptul că accesul la internet nu este încă rezervat ”doar celor mai apropiați de putere”.
Unsprezece țări au demonstrat cel mai înalt nivel de libertate pe internet, obținând un scor de 92 din 100. Printre acestea s-au numărat Belgia, Danemarca, Islanda, Noua Zeelandă, Norvegia, Slovacia și Finlanda. Conform studiului, aceste țări nu au restricții privind libertatea de exprimare online, accesul la rețelele sociale sau VPN-uri, dar există probleme cu accesul la resursele uploadate pe torrenți.
Scurt istoric al prigoanei internetului în Rusia
Autoritățile ruse au început să își înăsprească controlul asupra internetului după invadarea Ucrainei.
Inițial, au închis sau expulzat instituțiile media independente, au blocat aplicațiile Instagram și Facebook și au introdus sancțiuni administrative și penale pentru ”răspândirea de informații false” și ”discreditarea” armatei.
Apoi, printr-o manevră de încetinire progresivă a funcționării, rușii au fost privați de serviciile platformei YouTube.
Au urmat aplicațiile de mesagerie, precum Signal, Viber și Discord.
În 2025, au început blocaje regulate ale internetului mobil în toată Rusia, sub pretextul combaterii dronelor ucrainene.
Autoritățile au restricționat accesul la resurse folosind ”liste albe” de site-uri web aprobate. Drept urmare, Rusia a devenit liderul mondial în materie de pene de internet.
Potrivit Top10VPN, în 2025 întreruperile au durat 37.166 de ore și au afectat aproape întreaga populație a țării – 146 de milioane de oameni.
La începutul acestui an, președintele Vladimir Putin a semnat o lege care obligă operatorii de telecomunicații să suspende serviciile către abonați, la cererea FSB.
De asemenea, WhatsApp și Telegram, cele mai populare aplicații de mesagerie din țară, cu 100 de milioane de utilizatori, au fost blocate de facto.
În ultima săptămână, autoritățile au elaborat mai multe măsuri pentru a înăspri controlul internetului.
Mai exact, Ministerul Dezvoltării Digitale, Comunicațiilor și Mass-Media a ordonat operatorilor de telecomunicații să dezactiveze reîncărcările Apple ID din conturile de telefonie mobilă începând cu 1 aprilie și să introducă o limită de 15 GB pentru traficul internațional începând cu 1 mai, pentru a restricționa utilizarea serviciilor VPN.
Ministerul a decis, de asemenea, să retragă acreditarea companiilor IT care permit accesul VPN la site-urile lor web.
Din același motiv, se așteaptă ca platformele digitale să fie excluse de pe ”lista albă” a resurselor care continuă să funcționeze în timp ce internetul este indisponibil.
Nici un cuvințel dinspre ”MAGA”-ioții absolutiști ai libertății de exprimare
Între Statele Unite și Uniunea Europeană este în plină desfășurare un adevărat ”război rece” al declarațiilor. Liderii MAGA și marii antreprenori și proprietari de platforme de socializare americane sunt nemulțumiți de restricțiile aplicate în Europa, făcând presiuni din ce în ce mai mari asupra UE să renunțe la reglementarea rețelelor de socializare.
De cealaltă parte, tot mai multe state europene își intensifică presiunea asupra marilor platforme de socializare, pe fondul îngrijorărilor legate de siguranţa copiilor, într-o mişcare care riscă să provoace noi și noi reacţii negative din partea Statelor Unite, unde îşi au sediul giganţi precum Meta şi platforma X.
Însă, în ciuda interzicerii totale – de facto – a rețelelor de socializare în Rusia, nici măcar o voce dintre cei mai vocali susținători americani ai libertății absolute de exprimare pe internet nu se pronunță pe această temă.
Un număr tot mai mare de ţări europene – Franţa, Spania, Grecia, Danemarca, Slovenia, Cehia etc. – au anunţat în ultimele săptămâni și luni iniţiative pentru interzicerea accesului adolescenţilor la reţelele de socializare, invocând riscuri legate de dependenţă, abuz online şi scăderea performanţei şcolare. Germania şi Marea Britanie analizează măsuri similare.
În acest context, apariția unui raport preliminar al Comisiei Juridice din Camera Reprezentanților SUA, condusă de congresmanul republican Jim Jordan – un apropiat fidel al președintelui SUA, Donald Trump – acuza explicit Uniunea Europeană de o ”campanie globală de cenzură” și de ingerințe în alegerile statelor membre, inclusiv în România.
Deși documentul era prezentat ca o analiză instituțională, el a devenit rapid un instrument politic, invocat atât în dezbaterea internă americană, cât și de partide eurosceptice și extremiste din Europa.
Documentul, prezentat într-un limbaj alarmist, susține că autoritățile europene ar constrânge marile platforme online americane să limiteze libertatea de exprimare, afectând inclusiv discursul public din Statele Unite.
Raportul citat tratează aproape orice formă de moderare a conținutului online drept ”cenzură”, ignorând o distincție fundamentală: există o diferență clară între interdicția statului asupra exprimării și reglementarea obligațiilor de transparență și responsabilitate ale platformelor private.
Oricât ar fi de restrictivă după gusturile facțiunii MAGA din Partidul Republican, legislația europeană recentă în domeniul digital (Digital Services Act – DSA) nu introduce control politic asupra conținutului, ci stabilește reguli cât mai clare privind, printre altele, combaterea conținutului ilegal (nu a opiniilor), transparența algoritmilor și protejarea proceselor electorale împotriva manipulării coordonate.
Una dintre cele mai problematice omisiuni ale raportului este absența aproape totală a discuției despre amestecul Rusiei în alegerile europene.
Desigur, autorii raportului nu vorbeau nici despre cenzura cvasi-totală a internetului în Rusia.









