Scandal la Youtube! Secretele murdare, dezvăluite de o fostă moderatoare de conținut
O fostă moderatoare de conținut angajată la YouTube dă în judecată compania acuzând-o că ar fi încălcat legea din California cu privire la condițiile de muncă, prin faptul că nu a oferit securitate fizică și psihică la locul de muncă și nu a acționat înspre protecția sănătății mintale a angajaților. Moderatoarea spune că mediul de lucru din cadrul Youtube i-a provocat ”traume psihologice severe, inclusiv depresie, și simptome asociate cu anxietatea și tulburări de stres post-traumatic”.
În plângerea depusă luni, ea susține că YouTube ”nu a reușit să pună în aplicare standardele de siguranță la locul de muncă” și că a cerut moderatorilor ”să lucreze în condiții despre pe care se cunoaște că pot cauza și exacerba traume psihologice”, arată Business Insider.
Fosta moderatoare, al cărei nume nu este făcut public, a lucrat în calitate de contractant YouTube prin intermediul unei agenții de recrutare și plasare a forței de muncă numită Collabera, în perioada ianuarie 2018 – august 2019. Prin intermediul procesului, aceasta încearcă să forțeze YouTube să implementeze proceduri de muncă mai sigure din perspectiva angajaților și securității în muncă, precum și să creeze un fond prin care să acopere costurile medicale necesare pentru diagnosticarea și tratarea bolilor profesionale, în special psihice, pe care și alți moderatori le-ar fi putut dezvolta.
YouTube și Collabera nu au dorit să facă niciun fel de comentarii pe această temă.
Cum arată munca unui moderator la YouTube?
Sunt mii de oameni angajați ca moderatori de conținut de către YouTube. Aceștia petrec ore întregi în fiecare zi în fața unui ecran, examinând ore de videoclipuri care cuprind conținut deranjant, care ar putea afecta emoțional pe oricine, cum ar fi scene de viol, tortură, crime, sinucideri, violență extremă etc. În total, zilnic un moderator vede între 100 și 300 de videoclipuri, conform actelor depuse la proces.
YouTube a susținut în trecut că recunoaște riscurile pentru sănătatea mintală la care sunt expuși moderatorii și că a dezvoltat și implementat cele mai bune practici pentru reducerea acestora.
În ciuda acestui fapt, fosta moderatoare a spus că YouTube a minimizat aceste riscuri în timpul programului de training și, ulterior, la locul de muncă. Mai mult, a solicitat moderatorilor să lucreze în schimburi mai lungi din cauza normelor de muncă din ce în ce mai solicitante și a personalului insuficient, situație care în timp a devenit cronică. În plus, compania YouTube este acuzată că a încercat să îi reducă la tăcere pe moderatorii care au exprimat îngrijorări privitoare la condițiile de muncă, obligându-i să semneze acorduri de confidențialitate în legătură cu orice aspecte legate de acestea.
În plângere, fosta moderatoare spune că potențialilor noi angajați li se spune că ”este posibil să li se solicite să verifice conținuturi video explicite”, dar nu li se oferă exemple, nici nu le se atrage atenția că asta s-ar putea întâmpla de mai multe ori pe zi și nici că aceste conținuturi ar putea avea efecte negative asupra sănătății mintale.
Ea a susținut că YouTube a refuzat în mod repetat să implementeze proceduri solicitate de moderatori, care ar fi putut face revizuirea conținutului mai puțin traumatizantă. Într-una din situații, un supervizor YouTube a certat un moderator fiindcă a ridicat din nou problema vizionării repetate a unor scene din cadrul unor confruntări etnice de o violență extremă petrecute în Myanmar.
Plângerea ei a ridicat, de asemenea, problema așa-numiților ”wellness coaches”, pe care YouTube i-a angajat ca să ofere asistență psihologică moderatorilor, atâta doar că orele lor de ”coaching” nu cuprindeau și turele de seara și noaptea. Chiar și moderatorii care au avut full access ”nu au primit nicio asistență medicală de specialitate, deoarece aceștia nu erau medici și, drept urmare, nu ar fi putut diagnostica sau trata tulburările de sănătate mintală”, a spus ea.
Când s-a întâlnit cu un astfel de coach în 2018, acesta i-a recomandat să ”ia niște droguri” pentru a face față, fiind vorba despre substanțe ilegale. Într-un alt caz, un coleg al ei a spus că un alt coach l-a sfătuit să ”aibă încredere în Dumnezeu”, ca să treacă peste anumite dificultăți, sfat despre care acesta spune că nu i-a fost de ajutor.
În același timp, moderatorii s-au temut că discuțiile lor cu wellness coach-ii vor fi raportate conducerii, iar orice divulgare a unor părți din aceste discuții către terți, inclusiv membri ai familiilor, ar fi venit în contradicție cu clauzele de confidențialitate extrem de cuprinzătoare atașate contractelor de muncă, atât de către YouTube, cât și direct de agenția de plasare Collabera. Mai mult, Collabera le-a atras explicit atenția moderatorilor ”să nu vorbească despre conținutul vizionat sau despre condițiile de la locul de muncă cu nimeni în afara supervizorilor și superiorilor ierarhici, nici măcar cu terapeuți, psihiatri sau psihologi”, susține femeia în plângere.
Moderatorii care și-ar fi dat demisia, ar fi pierdut asigurarea medicală, așa încât aceștia au intrat într-un cerc vicios: ”fie demisionează și pierd accesul la venituri și la asigurarea medicală, fie continuă să se chinuie în tăcere pentru a-și păstra locul de muncă, agravându-și astfel suferința.”
YouTube nu este prima companie acuzată de condiții de muncă nepotrivite pentru moderatori.
Un fost moderator al Facebook a intentat un proces similar în 2018, pe care compania a acceptat să-l încheie în mai 2020, prin plata unei sume totale de 52 de milioane de dolari actualilor și foștilor moderatori care au dezvoltat tulburări de sănătate mintală asociate activităților la locul de muncă.
Agențiile de plasare a personalului sunt, de asemenea, din ce în ce mai mult arătate în lumina reflectoarelor. Cognizant, una dintre companiile care furnizează servicii de HR pentru Facebook și pentru alte platforme tehnologice, și-a încheiat anul trecut contractul cu gigantul social media, în urma unui scandal uriaș ajuns în presă.