Închide

Scenariul stagflației, tot mai posibil: Prognoza CE, despre efectele opririi gazelor din Rusia

Avatar
the last shirt, dollar bill, 20 euro

Fotografie de Alexas_Fotos pe Pixabay

Timp de citire: 3 minute

Redresarea post-pandemică în zona euro ar avea de suferit grav și aproape s-ar opri complet, în situația în care aprovizionarea cu gaze naturale din Rusia va cunoaște întreruperi semnificative. notează Comisia Europeană în cadrul celor mai noi estimări privind evoluția economică în acest an, citate de Bloomberg. În plus, alături de datele care ar arăta o cvasi-stagnare economică, prețurile ar putea să crească într-un ritm chiar mai alert decât până acum, ceea ce descrie întocmai scenariul stagflației.

Într-un scenariu pesimist, economia zonei euro ar crește cu aproximativ 0,2% în acest an, în condițiile în care inflația ar urma să treacă de 9%, potrivit documentului citat. În 2023, creșterea ar fi cu un punct procentual sub nivelul de referință anterior.

În primele previziuni creionate de instituțiile Uniunii Europene de la invadarea Ucrainei de către Rusia, oficialii europeni au redus, de asemenea, perspectiva de bază, prognozând că produsul intern brut la nivelul întregii Uniuni va crește cu 2,7% în acest an și cu 2,3% în 2023, în scădere față de prognoza din februarie, de dinaintea invaziei, când creșterile estimate erau de 4%, respectiv 2,7%.

Inflația în UE este anticipată la 6,1% în 2022 și la 2,7% anul viitor, comparativ cu previziunile anterioare de 3,5%, respectiv 1,7%. Vârful cocoașei inflaționiste este așteptat în al doilea trimestru al anului 2022, adică tocmai trimestrul pe care îl traversăm.

”Invadarea Ucrainei de către Rusia provoacă suferințe și distrugeri nespuse, dar afectează și redresarea economică a Europei. Mai mult, sunt posibile și alte scenarii în care creșterea ar putea fi mai mică și inflația mai mare decât le estimăm astăzi”, a declarat luni Paolo Gentiloni, comisarul UE pentru Economie, potrivit unui comunicat al Executivului de la Bruxelles.

Războiul din Rusia și sancțiunile impuse de către occidentali ca răspuns au întunecat perspectivele pentru economia mondială, provocând creșterea prețurilor la energie și tensionarea suplimentară a lanțurilor de aprovizionare, care deja erau în suferință din cauza pandemiei. Zona euro este printre regiunile cele mai afectate din cauza dependenței sale de energia rusă și a proximității față de zona de conflict.

Creșterea prețurilor de consum în zona euro a atins un nou record luna trecută, depășind de aproape patru ori ținta de 2% a Băncii Centrale Europene.

Întreruperea fluxurilor de gaze din Rusia rămâne un risc major, care amenință cu recesiunea chiar și cea mai mare economie a Europei, Germania. Cancelarul de la Berlin, Olaf Scholz, a avertizat despre posibilitatea declanșării unei crize economice grave, într-un astfel de scenariu.

Comisia Europeană a propus până acum interzicerea importurilor de petrol din Rusia, măsură considerată mai puțin costisitoare pentru economiile europene. Cu toate acestea, planul a întâlnit o opoziție puternică din partea Ungariei, determinându-i pe diplomații UE să ia în considerare o amânare a aplicării acestei interdicții.

Între timp, BCE urmează să retragă mai multe stimulente menite să impulsioneze economiile europene, însă președinta instituției, Christine Lagarde, susține că stagflația nu este cel mai probabil scenariu de urmat în cazul zonei euro. Factorii de decizie ai Băncii Centrale Europene par deciși să opereze o creștere a ratei dobânzii de referință în luna iulie, îmbrățișând din ce în ce mai mult scenariul de creștere a costurilor dobânzilor în domeniul supra-unitar în acest an, după mai mulți ani în care dobânzile au fost negative.

Moneda euro a pierdut teren în ultimele săptămâni, pe măsură ce Rezerva Federală a Statelor Unite a luat măsuri pentru a lupta cu inflația, situație în care moneda europeană s-a apropiat de paritatea cu dolarul, ceea ce agravează suplimentar riscurile inflaționiste, prin scumpirea importurilor, mai ales a celor de materii prime energetice.

scroll to top