Secretul salarial, scos în afara legii de legiuitorii UE. Ce prevăd noile reglementări adoptate?

Parlamentul European a aprobat joi varianta finală a directivei Uniunii Europene privind transparența salarială. În momentul în care aceasta va intra în vigoare, o mare parte a angajatorilor vor putea fi obligați să publice salariile medii defalcate pe sexe, în încercarea de a reduce diferențele de remunerare între femei și bărbați. Astfel, angajații vor avea dreptul de a primi informații clare și complete despre nivelurile de salarizare individuale și medii. În plus, angajații pot cere informații despre cât câștigă un coleg cu aceeași funcție, potrivit unui comunicat al instituției Europene.

Înainte ca textul să fie promulgat și publicat în Jurnalul Oficial al UE, Consiliul UE va trebui să aprobe în mod oficial acordul.

Noile norme vor intra în vigoare la douăzeci de zile de la publicare, potrivit regulilor UE.

Noile norme au fost aprobate cu 427 voturi pentru, 79 împotrivă și 76 abțineri.

Astfel, structurile de salarizare care compară nivelurile de remunerare vor trebui să se caracterizeze prin neutralitate din punctul de vedere al genului, atât privind criteriile care stau la baza lor, cât și sistemele de evaluare și de clasificare a locurilor de muncă.

De asemenea, anunțurile de posturi vacante și titlurile posturilor vor trebui să fie și ele neutre din punctul de vedere al genului, iar procesele de recrutare să se desfășoare într-un mod nediscriminatoriu.

Angajatorii cu cel puțin 100 de angajați vor trebui, de asemenea, să publice la fiecare trei ani informații privind diferențele de remunerare dintre lucrătorii de sex feminin și cei de sex masculin, iar angajatorii mai mari vor trebui să facă acest lucru mai des.

Atunci când raportarea remunerațiilor indică o diferență de remunerare între femei și bărbați de cel puțin 5%, angajatorii vor trebui să evalueze salariile împreună cu reprezentanții lucrătorilor lor.

Statele membre vor trebui să instituie sancțiuni eficace, proporționale și disuasive, cum ar fi amenzile, pentru angajatorii care încalcă normele.

Un lucrător care a suferit un prejudiciu din cauza unei încălcări a normelor va avea dreptul de a solicita despăgubiri.

Pentru prima dată, discriminarea multiplă și drepturile persoanelor non-binare au fost incluse în domeniul de aplicare al noilor norme.

Interzicerea secretului salarial

Normele prevăd că lucrătorii și reprezentanții lucrătorilor vor avea dreptul de a primi informații clare și complete despre nivelurile de salarizare individuale și medii, defalcate în funcție de gen.

Secretul salarial va fi interzis, căci nu ar trebui să existe clauze contractuale care să împiedice lucrătorii să își divulge remunerația sau să solicite informații despre aceeași categorie sau alte categorii de remunerare a lucrătorilor.

Are loc un transfer al sarcinii probei

Privitor la aspectele legate de remunerare, sarcina probei se transferă de la lucrător la angajator.

Dacă un lucrător consideră că nu a fost aplicat principiul egalității de remunerare și sesizează instanța, legislația națională ar trebui să oblige angajatorul să demonstreze că nu a existat nicio discriminare.

Diferențele salariale bazate pe gen

Diferența de remunerare între femei și bărbați în UE se situa la aproape 13% în 2021, ceea ce înseamnă că femeile câștigă, în medie, cu 13% mai puțin pe oră decât bărbații.

Estonia, Austria și Germania au cele mai mari diferențe de remunerare din blocul comunitar, cu rate de 20,5%, 18,% și, respectiv, 17,6%. Slovenia, România și Luxemburg (la rândul lor, 3,8%, 3,6% și -0,2%) au cele mai mici diferențe de remunerare, potrivit datelor publicate de Biroul European de Statistică – Eurostat – și citate de Euronews.

Printre motivele care explică diferențele de remunerare între femei și bărbați se numără suprareprezentarea femeilor în sectoare cu salarii relativ mici, inclusiv în îngrijire, sănătate și educație, mai mult timp petrecut în activități neremunerate, cum ar fi îngrijirea copiilor și treburile casnice, care pot avea un impact asupra opțiunilor de carieră, așa-numitul plafon de sticlă din cauza numărului mai mic de femei în posturi de conducere și discriminarea salarială.