Șefa CE despre ”Starea Uniunii”. Marile teme: Canada, China, Ucraina, apărarea și regulile pentru copii

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a prezentat miercuri, în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, prioritățile Uniunii Europene pentru următorul an, într-un discurs foarte așteptat despre ”Starea Uniunii”, dominat de securitate, competitivitate economică, reducerea dependențelor strategice și consolidarea parteneriatelor externe.

Discursul anual este momentul în care șefa Comisiei face bilanțul anului precedent și trasează principalele direcții politice și legislative pentru perioada următoare. În 2026, mesajul Comisiei este centrat pe capacitatea Europei de a acționa independent într-un context internațional tot mai dificil.

Unul dintre cele mai importante anunțuri ale zilei a fost făcut în prezența premierului canadian Mark Carney, invitat special la Strasbourg.

Von der Leyen a propus deschiderea discuțiilor pentru ca Canada să devină primul ”membru asociat” al Uniunii Europene, o formulă care ar ridica relația dintre Bruxelles și Ottawa dincolo de actuala cooperare comercială.

”Vreau să lucrez cu dumneavoastră pentru a deschide calea pentru ca Canada să fie primul membru asociat al UE”,

i-a transmis von der Leyen lui Carney.

Propunerea a fost primită cu aplauze în Parlamentul European.

Conceptul de ”membru asociat” nu există în prezent în tratatele europene, astfel că materializarea lui ar presupune un proces politic și juridic complex. Ideea urmărește însă o apropiere mult mai amplă între UE și Canada, în domenii precum comerțul, tehnologia, apărarea, energia, materiile prime critice și securitatea economică, arată agenția de presă Reuters.

Presiune asupra Chinei și reducerea dependențelor

Un alt punct central al discursului a fost relația economică dintre UE și China. Șefa Comisiei a anunțat că Uniunea va folosi ”toate instrumentele” disponibile pentru a reduce deficitul comercial față de Beijing.

Potrivit datelor invocate în discurs și citate de Reuters, deficitul comercial al UE cu China a ajuns anul trecut la aproximativ 1 miliard de euro pe zi.

Președinta Comisiei a legat dezechilibrul comercial de riscul unei noi dezindustrializări europene și a cerut rezultate concrete din negocierile comerciale aflate în desfășurare cu Beijingul. În același timp, ea a insistat asupra necesității reducerii dependenței europene de China în domenii strategice, în special în ceea ce privește materiile prime critice și pământurile rare.

Comisia intenționează, între altele, să creeze o structură europeană dedicată securizării și stocării materiilor prime esențiale pentru economie și industrie.

Mesajul se înscrie într-o direcție mai largă a politicii europene din ultimii ani, în condițiile în care Bruxelles-ul încearcă să își reducă vulnerabilitățile provenite din dependența de furnizori externi, în timp ce promovează investițiile în energie, tehnologie și industrie europeană.

Ucraina și securitatea Europei

Ursula von der Leyen a reafirmat sprijinul UE pentru Kiev și a pus securitatea Ucrainei în legătură directă cu securitatea europeană.

Cu câteva zile înaintea discursului, Comisia aprobase deja un pachet de 6,1 miliarde de euro destinat Ucrainei pentru achiziția de sisteme de apărare antiaeriană, rachete, drone și echipamente de război electronic.

În discurs, șefa Comisiei a pledat și pentru o coordonare mai strânsă a răspunsului european la amenințările de securitate care nu ajung la nivelul unui atac militar convențional.

Ea a cerut, de asemenea, aplicarea mai strictă a sancțiunilor împotriva Rusiei și închiderea canalelor prin care acestea pot fi ocolite.

Printre propuneri se numără crearea unui Consiliu European de Securitate, la care să participe statele UE și parteneri precum Marea Britanie, Canada, Norvegia și Ucraina. Ideea este de a îmbunătăți coordonarea în fața unor amenințări precum atacurile cibernetice, sabotajul sau incidentele cu drone.

Tema apărării se leagă de eforturile UE de a-și consolida capacitățile militare și de a reduce dependența de sprijinul extern. În documentele oficiale care însoțesc discursul, Comisia enumeră deja proiecte precum supravegherea flancului estic, apărarea europeană împotriva dronelor, scutul aerian și cooperarea în domeniul spațial.

O nouă ofensivă europeană pentru protejarea copiilor online

Unul dintre cele mai concrete anunțuri cu impact direct asupra cetățenilor europeni privește accesul copiilor la platformele online: Ursula von der Leyen a anunțat intenția Comisiei de a propune reguli care să împiedice copiii sub 13 ani să utilizeze rețelele sociale, jocurile online și anumite servicii digitale fără protecții adecvate, notează agenția Associated Press (AP).

Pentru copiii cu vârste între 13 și 15 ani sunt avute în vedere conturi controlate de părinți sau tutori, cu funcții limitate și restricții privind timpul petrecut online.

Platformele ar urma să aibă, de asemenea, obligații mai stricte pentru protejarea minorilor împotriva conținutului nociv și a mecanismelor concepute pentru a-i ține cât mai mult timp conectați.

Măsurile ar urma să fie dezvoltate într-un viitor ”Kids Act”, care ar extinde abordarea europeană privind protecția minorilor în mediul digital.

Inițiativa vine în contextul în care Bruxelles-ul încearcă să impună responsabilități mai mari marilor platforme tehnologice și să limiteze efectele unor produse digitale asupra copiilor.

Von der Leyen a spus că platformele trebuie să demonstreze că serviciile lor sunt sigure pentru minori, nu părinții să demonstreze contrariul:

”Nu este vorba despre momentul în care minorii accesează rețelele sociale, ci despre momentul și modul în care permitem rețelelor sociale să aibă acces la minori.”

AI: Europa caută un echilibru între inovație și control

În discursul său de miercuri, Ursula von der Leyen a pledat pentru dezvoltarea tehnologiei în Europa, dar și pentru o abordare care să păstreze controlul uman asupra sistemelor AI.

Ea a avertizat asupra posibilității ca modelele de inteligență artificială să fie folosite pentru atacuri cibernetice și a susținut necesitatea unei cooperări mai strânse între state și companii în domeniul evaluării și securității AI.

”Vrem inteligență artificială. Vrem ca AI să creeze mai multă valoare, într-un mod mai responsabil și cu un consum mai mic de energie”,

a spus ea.

Comisia intenționează să discute cu marile laboratoare de inteligență artificială despre modul în care autoritățile publice pot sprijini dezvoltarea tehnologiei și, în același timp, pot evita o accelerare necontrolată a ”frontierei” AI.

Tema se înscrie în efortul mai larg al UE de a combina dezvoltarea unei industrii tehnologice proprii cu reglementarea riscurilor asociate inteligenței artificiale.

Dosarul climatic: reducerea emisiilor și adaptarea la fenomene extreme

Discursul a abordat și schimbările climatice, într-un moment în care Europa a trecut printr-o vară marcată de valuri de căldură, secetă și incendii de vegetație.

”Știința este clară. Europa se încălzește de două ori mai repede decât media globală”,

a spus șefa CE în discursul său, anunțând și o serie de măsuri pentru creșterea rezilienței climatice a UE, inclusiv un plan european pentru valurile de căldură și o strategie pentru zonele vulnerabile.

Comisia ia în calcul și dezvoltarea unei capacități europene proprii de intervenție împotriva incendiilor.

Un alt proiect anunțat este o alianță europeană pentru asigurările împotriva riscurilor climatice, menită să reducă diferența dintre amploarea pagubelor produse de fenomenele extreme și nivelul de protecție financiară disponibil în prezent.

Migrație, democrație și valori europene

Pe agenda discursului s-au aflat și migrația, protejarea frontierelor externe, statul de drept și reziliența democratică. Von der Leyen a pledat pentru un mecanism european de răspuns la situații de urgență legate de migrația neregulamentară și pentru continuarea consolidării controlului frontierelor.

În paralel, Comisia își propune să continue combaterea dezinformării și a ingerințelor externe și să susțină statul de drept și libertatea presei.

În plan extern, discursul a inclus și referiri la Orientul Mijlociu și la situația din Balcanii de Vest, inclusiv critici la adresa glorificării unor persoane condamnate pentru crime de război în Serbia și la proiectul israelian din zona E1.

Totodată, referindu-se la Orientul Mijlociu, von der Leyen a condamnat situația umanitară din Gaza și violențele coloniștilor în Cisiordania:

”Poporul palestinian are același drept de a trăi în siguranță și cu demnitate.”

Ea a spus că Uniunea Europeană trebuie să continue să sprijine populația palestiniană și să mențină perspectiva unei soluții cu două state.

O Europă mai autonomă

Dincolo de anunțurile individuale, firul roșu al discursului șefei Executivului european a fost ideea unei Europe capabile să-și reducă dependențele și să-și apere interesele într-un sistem internațional tot mai competitiv.

Chiar în finalul discursului, Ursula von der Leyen a subliniat ideea unei Europe capabile să acționeze împreună și să-și decidă singură viitorul:

”În această lume, destinul Europei trebuie să rămână în mâinile europenilor!”

Comisia a prezentat pentru 2026 priorități legate de competitivitate, apărare, sprijinirea Ucrainei, reducerea dependențelor strategice, extinderea parteneriatelor globale și protejarea democrației și a cetățenilor.

În acest context, apropierea de Canada, reducerea dependenței economice față de China, consolidarea apărării europene și dezvoltarea capacităților proprii în energie și tehnologie fac parte din aceeași strategie: creșterea capacității UE de a lua decizii și de a acționa într-un mediu geopolitic în care relațiile tradiționale de dependență sunt tot mai puțin predictibile.

Discursul de miercuri a fost al șaselea discurs privind ”Starea Uniunii” susținut de Ursula von der Leyen și al doilea din actualul său mandat.

Practica anuală a fost introdusă în 2010 și reprezintă principalul moment în care președintele Comisiei prezintă Parlamentului European bilanțul activității și prioritățile pentru perioada următoare.