Semnal puternic din Nord: banca centrală a Suediei scade dobânzile pentru prima dată în ultimii 8 ani
Banca Națională a Suediei – Riksbank – a redus rata dobânzii de referință pentru prima dată în ultimii opt ani, luând fața Băncii Centrale Europene (BCE) în ceea ce privește declanșarea ciclului de relaxare monetară, în încercarea de a oferi un răgaz suplimentar economiei țării, afectate de recesiune, transmite publicația Bloomberg.
Banca centrală de la Stockholm și-a redus dobânda de politică cu un sfert de punct procentual, până la 3,75%, adăugând, în plus, că dobânda ar putea fi redusă de încă două ori în a doua jumătate a anului.
Două treimi dintre economiștii chestionați de Bloomberg s-au așteptat la decizia Riksbank, în timp ce restul estimau că banca va menține neschimbate costurile de împrumut.
”Inflația se apropie de țintă, iar activitatea economică este modestă, ca atare Riksbank poate să relaxeze politica monetară”, se arată în comunicatul băncii.
Suedia devine astfel doar a doua economie dintre cele dezvoltate, după Elveția, unde începe ciclul de relaxare monetară post-pandemie.
În acest timp, nici BCE, nici Rezerva Federală nu au scăzut încă dobânzile. În zona euro, ciclul de relaxare este așteptată să înceapă până la finalul semestrului, probabil în iunie, în timp ce planurile Rezervei Federale SUA de a reduce ratele de dobândă au fost deraiate de presiunile inflaționiste și de creșterea economică neașteptat de robustă.
Consiliul Director al Riksbank, condus de guvernatorul Erik Thedéen, semnalase anterior că reducerea costurilor de împrumut ar fi urmat să se producă fie în mai, fie în iunie. Decizia de a o începe în mai indică faptul că situația internă, cu o inflație în scădere și o economie gripată, are prioritate față de orice îngrijorare privitoare la o eventuală depreciere a coroanei suedeze, fenomen care, la rândul său, ar putea alimenta creșterea prețurilor la produsele importate.
”Reducerea a fost așteptată cu mare nerăbdare în piață. Amânarea ei ar fi însemnat o greșeală și un semnal de ignorare a unor evoluții, fie pozitive, fie negative ale indicatorilor care contează”, potrivit unui comentariu al economistului Robert Bergqvist, de la banca suedeză SEB.
Previzibil, cotațiile coroanei suedeze au scăzut după anunțarea deciziei, cu până la 0,6%, minimul zilei ajungând la 11,7561 de coroane pentru 1 euro, aproape de minimul anului, înregistrat la finalul lunii aprilie (11,7709 SEK/EUR).
Thedéen și colegii lui din Consiliul Director au încercat să tempereze așteptările pieței prin schițarea unei traiectorii graduale a ciclului de relaxare, așa încât pentru următoarea ședință de politică monetară, cea de la sfârșitul lunii iunie, nu este anticipată o nouă scădere a ratelor, pentru a nu alimenta posibile noi creșteri de prețuri.
”Riscurile care pot determina o nouă creștere a inflației în Suedia sunt legate în primul rând de creșterea robustă a economiei SUA, de tensiunile geopolitice și de variațiile cursului de schimb al coroanei. Ajustarea politicii monetare în viitor ar trebui, așadar, caracterizată de prudență, cu reduceri treptate ale ratei de politică monetară”, mai precizează Riksbank.
Intrarea la nivel global într-un ciclu de înăsprire monetară de îndată ce efectele pandemiei au început să se diminueze a avut un impact extrem de pregnant asupra economiei suedeze, în condițiile în care o proporție mare din împrumuturile către companii și populație sunt acordate pe termen scurt, cu rate fixe.
Consumatorii și-au redus drastic cheltuielile, sectorul construcției de locuințe noi s-a prăbușit, iar deținătorii de proprietăți imobiliare, puternic îndatorați, au avut mari probleme să își refinanțeze datoriile ajunse la scadențe.
După patru trimestre consecutive de contracție economică, speranțele Suediei au revenit acum, iar o redresare este așteptată spre sfârșitul acestui an, ajutată de costurile mai mici ale împrumuturilor, potrivit anticipațiilor analiștilor chestionați de Bloomberg.









