Shrinkflație | Prof. Coșea arată cu degetul spre Guvern: “Plafonarea adaosului a dus la asta”

Timp de citire: 5 minute

Premierul Marcel Ciolacu, președintele PSD, a anunțat, în debutul ședinței de guvern de joi, că Executivul vrea să oblige producătorii să semnaleze vizibil pe ambalaj dacă au redus gramajul unui produs în cazul în care prețul acestuia a rămas la fel. Numai că profesorul de economie Mircea Coșea atrage atenția că producătorii au ajuns în situația de a vinde produse la aceleași prețuri, dar cu gramaje mai mici fix din cauza plafonării adaosului comercial impusă de Guvern.

Cum motorul economiei e profitul, producătorii au găsit această soluție pentru ca plafonarea adaosului decisă de Guvern să nu le afecteze profiturile.

Coșea a mai afirmat că plafonarea e o măsură „toxică” și că „n-o să ne revenim foarte ușor din situația asta”.

„Mi se pare foarte curios pentru că dl premier are o serie întreagă de consilieri. Dl. premier nu e obligat să știe economie, marketing, lucruri de amănunt legate de circulația mărfurilor, dar are foarte mulți consilieri, unii cu grade înalte universitare. Nu înțelege dl premier? Se poate, dar consilierii ar trebui să-l facă să înțeleagă că plafonarea într-o economie de piață e mereu un lucru care duce la redistribuirea pierderilor.

Deci dacă se plafonează adaosul, așa cum a făcut domnia sa, în economia de piață, profitul fiind motorul economiei, cel care speră să aibă profit mută pierderea pe altceva, ori o mută pe alt produs, ceea ce s-a și întâmplat, ori o mută pe diferența dintre cantitate și preț, așa cum se întâmplă în destul de multe țări.

Deci într-o economie de piață nu poți să vii cu astfel de măsuri, e ca și cum ai începe să repari un computer cu patentul. Nu se poate! Trebuie să ai alte instrumente mult mai sofisticate. Ea a fost o greșeală și nu poate fi reparată acum prin fel de fel de controale. Nu se poate! Nici cei care ar vrea să controleze nu pot pentru că e o rețea mare, e o rețea sătească de magazine, peste tot se încearcă menținerea ratei de profit că de aia funcționează economia!

Când ți-au venit impozite în plus, facturi mari la energie și-ți mai plafonează și adaosul, nu poți decât să scumpești, micșorând cantitatea sau introducând o cantitate mai proastă”,

a explicat profesorul de economie.

Acesta a calificat apoi plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază ca fiind o măsură „toxică”.

În loc de această plafonare, a explicat specialistul, ar fi trebui să se lucreze pe reducerea costurilor producătorilor cu energia, apa, îngrășămintele, carburantul.

„N-o să ne revenim foarte ușor din situația asta pentru că s-a intrat pe un făgaș care va continua”,

a mai afirmat Mircea Coșea.

Ciolacu vrea model francez anti-shrinkflație

Premierul Marcel Ciolacu a declarat, joi, în şedinţa Executivului, că faptul că unii comercianţi au scăzut gramajul la produse, dar au lăsat preţurile la fel de mari, reprezintă o formă de înşelăciune împotriva consumatorilor şi este în fapt o scumpire ”camuflată”. Premierul a cerut autorităţilor de control din România să intervină urgent iar în paralel, să pregătească o reglementare, pe modelul francez, prin care producătorii să fie obligaţi să semnaleze vizibil pe ambalaj că au redus gramajul.

”Încep cu un subiect care, din păcate, este tot mai prezent în statele europene şi pare că a ajuns şi la noi: faptul că unii comercianţi au scăzut gramajul la produse, dar au lăsat preţurile la fel de mari. Consider că aceasta este o formă de înşelăciune împotriva consumatorilor”,

a spus premierul în deschiderea şedinţei.

Şeful Executivului a arătat că este în fapt o scumpire „camuflată” sub un ambalaj foarte asemănător.

”Cer tuturor autorităţilor de control din România să intervină urgent! Iar în paralel, să pregătim o reglementare, pe modelul francez: producătorii să fie obligaţi să semnaleze vizibil pe ambalaj că au redus gramajul, dacă preţul produsului a rămas neschimbat. Şi, evident, sancţiuni dure pentru nerespectarea acestei obligaţii”,

a spus premierul Ciolacu.

Exemplul francez invocat de premierul român

De la 1 iulie 2023, supermarketurile din Franța trebuie să avertizeze clienții în cazul așa-numitei “shrinkflații”, atunci când comercianții cu amănuntul sau producătorii își micșorează produsele fără a le reduce prețul.

Shrinkflația este practica de reducere a dimensiunilor unui produs, menținând în același timp prețul de etichetă. Creșterea prețului la o anumită cantitate este o strategie folosită de companii, în special în industria alimentară și a băuturilor, pentru a crește pe furiș marjele de profit sau pentru a le menține în fața creșterii costurilor de producție.

În cazul în care un produs scade în dimensiune sau greutate în timp ce prețul rămâne același sau chiar crește, supermarketurile franceze vor trebui să comunice acest lucru în mod clar timp de două luni.

“Indicația trebuie să precizeze evoluția prețului în funcție de greutate, astfel încât consumatorul să cunoască evoluția reală a prețului”,

a declarat ministrul francez al Economiei, Bruno Le Maire, într-un comunicat de presă citat de RetailDetail.

Obligația intră în vigoare de la 1 iulie și se va aplica atât produselor alimentare, cât și celor nealimentare.

Anul trecut, Carrefour a făcut deja un lucru similar din proprie inițiativă, etichetând produsele marilor branduri cu un mesaj de genul

“Acest produs a înregistrat o scădere a greutății și o creștere a prețului practicat de furnizorul nostru”.

Directorul general Carrefour Alexandre Bompard a declarat atunci că a dorit să informeze mai bine consumatorii despre o practică pe care a spus că este “inacceptabilă”. Cu toate acestea, după cum știm bine zicala cu “Hoțul strigă “Hoții!“”, lanțul de supermarketuri a fost la rândul său acuzat de micșorare a prețului după ce un sac de cartofi a trecut de la 1,5 kilograme la 1 kilogram menținând un preț de vânzare cu amănuntul de 99 de cenți.

Nici hârtia igienică nu a scăpat de “micșorinflație”!

În ultimii 30 de ani, hârtia igienică a devenit mai mică și există mai puține pătrățele pe rolă. În același timp, potrivit Kleine Zeitung, aceasta a devenit și mai scumpă. Nu mai vorbim de afacerile înfloritoare din pandemie, când hârtia igienică se evapora de la rafturile magazinelor mai repede decât mâncarea.

Asociația pentru Informarea Consumatorilor din Austria (VKI) a testat hârtia igienică. Cu trei straturi, deoarece este cea mai des cumpărată. Nu există nimic de reproșat în ceea ce privește proprietățile produsului, cum ar fi rezistența la rupere, absorbția de umiditate și redisolvabilitatea. Toate cele 23 de sortimente analizate au fost evaluate ca fiind bune sau chiar foarte bune.

Cu toate acestea, atunci când vine vorba de preț și dimensiune, se observă că hârtia igienică a devenit aproape întotdeauna mai mică de-a lungul deceniilor – și în același timp mai scumpă. În ultimii șase ani, în funcție de producător, cu 25 până la aproape 80 de procente. Și, potrivit avocaților consumatorilor, acest lucru nu se poate datora doar inflației și creșterii prețurilor hârtiei, ci este un caz tipic de shrinkflație – fenomen dezvoltat AICI, într-un episod dedicat din podcastul nostru #LecțiadeEconomie.

În 1991, foaia de la o marcă cunoscută folosită ca exemplu avea o dimensiune de 13,9 pe 9,9 centimetri. De atunci, s-a micșorat cu 2,2 centimetri în lungime și cu 0,4 centimetri în lățime, ceea ce corespunde unei reduceri de 19,2 la sută.

“Oamenii sunt din ce în ce mai înalți, iar hârtia igienică devine din ce în ce mai mică”,

au declarat avocații consumatorilor în numărul curent al revistei de teste “Konsument”.

Cea mai mare schimbare de dimensiune a avut loc între testele VKI din 1991 și 2018. După aceea, foile au devenit din nou mai mici, în medie. Din 18 hârtii igienice comparabile, 11 s-au micșorat din nou în decurs de șase ani. Cinci, însă, au devenit mai mari, iar două au rămas la fel.

Numărul de pătrățele sau foi pe o rolă a scăzut, de asemenea. În urmă cu 30 de ani, 200 de foi era limita inferioară. Astăzi, cele mai frecvente cantități sunt 150, 180 și 200 de foi. În plus, unele mărci au pur și simplu mai puține role în pachet: de exemplu, doar opt role în loc de zece, ca de obicei.